Comisarul lui Vladimir Putin pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, pretinde ca este „salvatoarea” copiilor prinsi in razboiul din Ucraina. Retorica ei plina de compasiune ascunde un plan sinistru de a deporta copiii ucraineni din teritoriile ocupate de fortele ruse, potrivit France 24 citat de aktual24.ro.
O femeie blonda intr-o rochie florala ingenuncheaza langa o adolescenta intr-un scaun cu rotile. Ea ajuta un baiat orb sa atarne o ghirlanda pe un pom de Craciun. Ea imbratiseaza un ursulet urias pe coridoarele unui aeroport in timp ce intampina un grup de copii ucraineni care sosesc in Rusia.
Maria Lvova-Belova, in varsta de 38 de ani, comisarul Rusiei pentru drepturile copiilor din 2021, isi etaleaza fara incetare „faptele bune” pe canalul sau Telegram si la televiziunea de stat rusa.
In rochiile ei vaporoase, cu guler incheiat pana sus, parul blond pieptanat cu grija sa nu-i acopere fata, este imaginea mamei modeste si devotate, care vine in salvarea copiilor din toata Rusia si din Ucraina.
Lvova-Belova are cinci copii biologici cu sotul ei, un informatician devenit preot ortodox si a adoptat inca cinci, inclusiv un adolescent ucrainean pe care l-a adoptat din orasul asediat Mariupol. Ea este, de asemenea, tutorele legal a 13 copii cu dizabilitati plasati in organizatii caritabile pe care ea insasi le-a fondat, dintre care unele au fost acuzate de presa rusa de abuz de fonduri.
In Rusia, unde natalitatea este in scadere, familia numeroasa a lui Lvova-Belova, zelul religios si angajamentul fata de lucrarile caritabile o fac un exemplu atat pentru Rusia Unita – partidul lui Vladimir Putin – cat si pentru Biserica Ortodoxa.
In Ucraina, Lvova-Belova pretinde ca „salveaza” copiii stramutati sau orfani, dar ea joaca un rol cheie in trimiterea lor fortata in Rusia. Ea a organizat transferul a sute de copii ucraineni din teritoriile ocupate in chiar tara care poarta razboi cu patria lor.
Videoclipurile cu copii care sosesc in Rusia apar in succesiune rapida pe contul ei de Telegram.
Copiii din regiunile Donetk si Donbas sunt intampinati de „noile lor familii” cu baloane viu colorate si jucarii. Numele lor sunt de obicei schimbate si li se ofera noi pasapoarte rusesti in schimbul vechilor lor identitati.
Sute, sau chiar mii (este greu de stabilit numarul precis) de copii ucraineni sunt „adapostiti” de Rusia, datorita eforturilor sale, sustine ea cu mandrie pe retelele de socializare si televiziunea de stat. Caci Lvova-Belova prefera sa foloseasca cuvinte precum „salvare” in loc de „deportare” si „tutela” mai degraba decat „adoptie”.
Dar, in realitate, copiii din orfelinate, spitale, centre sociale sau case de plasament din teritoriile ocupate ale Ucrainei sunt oferiti familiilor ruse impreuna cu o plata facuta de statul rus.
Deportarea in masa a persoanelor in timpul unui conflict este clasificata de dreptul international umanitar drept crima de razboi.
Intr-un raport publicat in noiembrie anul trecut, Amnesty International arata ca „Autoritatile ruse au transferat si deportat cu forta civili din zonele ocupate ale Ucrainei, ceea ce a echivalat cu crime de razboi si posibile crime impotriva umanitatii”.
In decembrie 2022, asociatia franceza Pour l’Ukraine, pour leur liberte et la notre („Pentru Ucraina, pentru libertatea lor si a noastra”) a cerut Curtii Penale Internationale sa examineze acuzatiile de „genocid” pe fondul deportarii copiilor ucraineni.
Moscova nu a incercat sa-si ascunda politica de deportare a copiilor. Indepartarea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate este parte integranta a propagandei Kremlinului si in concordanta cu „dez-ucrainizarea” ceruta de Putin, care a adoptat o lege in mai 2022 care a facut mai usor pentru rusi sa adopte copii ucraineni si pentru parintii ucraineni sa isi revendice copiii rapiti.
La inceputul lunii decembrie, Ucraina a sustinut ca 13.000 de copii au fost deportati in Rusia, adaugand ca este putin probabil sa fie „cifra finala”.
La randul ei, Rusia spune ca a primit cinci milioane de refugiati din Ucraina.
„Asimilarea” copiilor in tara lor de adoptie are loc in centrele de „reeducare” si „reabilitare psihologica” din Moscova, Rostov si Tuapse, un oras de pe malul de nord-est al Marii Negre. Potrivit agentiei de stiri Belta din Belarus, aproximativ o mie de copii din Donbas, cu varste cuprinse intre sase si 15 ani, au fost primiti de un centru din Belarus pentru a se „odihni si a se recupera”.
Copiii care ajung in aceste centre primesc atat „ingrijire”, cat si „lectii zilnice de limba si istorie rusa”, le spune Lvova-Belova abonatilor ei Telegram.
Adaptarea poate dura uneori, explica ea. La inceput, spune ea, Filip, fiul ei adoptiv ucrainean, a aratat „un anumit negativism”. El a insistat sa cante imnul ucrainean si sa povesteasca despre prezenta sa la demonstratii in sprijinul armatei ucrainene. Dar comportamentul lui este acum schimbat si este „recunoscator” fata de „marea familie rusa” care l-a salvat.
Razboiul din Ucraina a fost o binefacere pentru cariera lui Lvova-Belova, permitandu-i fostei profesoare de chitara sa-si continue ascensiunea meteorica in institutiile ruse.
In 2008, alaturi de predecesoarea ei in functia de comisar pentru drepturile copiilor, Anna Kuznetsova, ea a fondat o organizatie de caritate numita Blagovest in regiunea Penza, la 650 de kilometri sud-est de Moscova. Cele doua femei sunt atat mamele mai multor copii, cat si adepte devotate ale Bisericii Ortodoxe.
Pe urmele Annei Kuznetsova, ea s-a alaturat partidului de guvernamant, Rusia Unita, in 2019. De atunci, cariera ei a luat avant. Dupa ce a castigat prestigiosul concurs „Liderii Rusiei” in 2020, ea a fost numita senator inainte de a fi numita comisar pentru drepturile copiilor la sfarsitul mandatului lui Kuznetova.
Razboiul din Ucraina a adus-o acum in lumina reflectoarelor.
Cand a fost sanctionata de Uniunea Europeana, Statele Unite, Canada, Australia si Regatul Unit in septembrie „pentru presupusa ei implicare in transferul si adoptia fortata a copiilor ucraineni”, insusi Putin i-a luat apararea.
„Aceasta femeie fragila face singura mai multe pentru copii si pace decat acei americani care intocmesc liste de sanctiuni”, a spus presedintele rus.
Si Lvova-Belova nu da niciun semn ca se opreste. Dupa ce a vizitat fiecare dintre regiunile anexate in toamna trecuta, ea planuieste in 2023 sa deschida „centre pentru adolescenti” pentru a „le acorda o atentie speciala” si sa desfasoare echipe care sa ajunga la „copiii strazii” din teritoriile ocupate.
