Mamă și fiică moldovence, dispărute fără urmă în Italia acum 15 ani. Soțul femeii și sora acesteia, după gratii

Pino Romualdi, jurnalist și fost reporter la emisiunea “Chi l’ha Visto?”, a explorat din nou cazul dispariției misterioase din Italia a două moldovence, mamă și fiică, în noua sa emisiune „Faking It – Bugie criminali”, difuzată pe canalul TV Nove și citate de rotalianul.com.

Dispariția a avut loc în anul 2009, în localitatea italiană Gradoli (provincia Viterbo din Lazio), situată pe malul lacului Bolsena, și a rămas nerezolvată timp de 15 ani, fără ca vreun cadavru să fie găsit.

Tatiana Ceoban, căreia i se spunea Tania, avea 36 de ani și ajunsese în Italia în anul 1999. După circa un an l-a cunoscut pe Paolo Esposito, cu care s-a mutat într-o vilă situată pe via Cannicelle și care i-a devenit soț.

Ulterior, Elena Ceoban – fiica Tatianei dintr-o relație anterioară, care avea 13 ani – a venit și ea în Italia, iar în 2003 mama ei a adus pe lume o altă fetiță, pe nume Erika.

La data de 30 mai din acel an, Tatiana fiica sa au dispărut fără urmă. Soțul Tatianei a anunțat dispariția acestora însă abia la o săptămână de la dispariție, după ce a contactat-o pe soacra sa, aflată în Bologna, fără a primi informații despre cele două.

Anchetatorii au constatat apoi că Tatiana și Elena au ieșit din casă în acea dimineață pentru a merge la muncă și, respectiv, la școală, fiind ultima zi în care acestea au fost văzute în viață.

La ora 13:30, Elena s-a întors acasă, iar mama sa a fost filmată o jumătate de oră mai târziu de camerele de supraveghere ale unui magazin din Viterbo, unde a cumpărat o cameră video care ar fi trebuit să filmeze spectacolul micuței Erika.

Conform celor descoperite de anchetatori, Tatiana s-ar fi întors și ea acasă la ora 18:00, după cum arată camera video găsită pe masă și mărturia unui șofer.

Ulterior, anchetatorii au ajuns la concluzia că cele două moldovence nu au plecat voluntar, ci foarte probabil au fost victime ale unei infracțiuni.

Investigațiile au scos la iveală detalii și mai tulburătoare însă. Paolo Esposito a fost primul suspect, mai ales după ce s-au descoperit urme de sânge în vila din via Cannicelle.

Mai exact, investigatorii au găsit 23 de urme de sânge aparținând Tatianei pe diverse obiecte din casă, inclusiv pe o perdea și un radiator.

Pe lângă urmele de sânge, au fost descoperite și semne de abraziune pe pereții bucătăriei, sugerând încercări de a șterge alte urme.

O altă persoană implicată a fost Ala Ceoban, sora Tatianei, care ar fi avut o relație extraconjugală cu Paolo.

Ea a trăit în casa din Gradoli timp de trei ani și relația lor a fost descoperită de Tatiana după ce a găsit un filmuleț explicit cu cei doi.

Ea i-a mărturisit apoi avocatului său, Luigi Sini, despre conflictul cauzat de această descoperire.

În plus, anchetatorii au descoperit peste 11.000 de mesaje între Paolo și Ala, sugerând un posibil motiv pentru crimă: eliminarea Tatianei și a Elenei pentru a-și construi un viitor împreună.

Ipoteza anchetatorilor este că Elena a fost ucisă imediat după ce a ajuns acasă, iar mama ei a fost atacată ulterior, lăsând urme de sânge în jur.

Paolo Esposito a fost condamnat la închisoare pe viață și își ispășește pedeapsa la penitenciarul Mammagialla din Viterbo, în timp ce Ala a fost eliberată după ce și-a ispășit pedeapsa.

Cu toate acestea, cei doi inculpați continuă să nege implicarea în aceste oribile crime

În 2018, Paolo Esposito a declarat într-un interviu că și el se întreabă ce s-a întâmplat cu Tatiana și Elena.

Deși au fost efectuate căutări extinse în lacurile Bolsena și Mezzano, precum și în împrejurimile casei din via Cannicelle, corpurile nu au fost găsite nici până în prezent.

Acest caz rămâne unul dintre cele mai misterioase din Italia, menținând interesul public și după 15 ani de la dispariție.

Trump a ordonat declasificarea dosarului privind posibilele legături dintre campania sa și Rusia

Președintele american Donald Trump a ordonat Biroului Federal de Investigații (FBI) să declasifice materialele legate de un caz privind posibile legături între campania sa prezidențială din 2016 și Rusia, scrie digi24.ro.

Potrivit directivei publicate pe site-ul Casei Albe, cazul în cauză, intitulat Crossfire Hurricane, a fost deschis în 2016. Ancheta a urmărit să stabilească dacă membrii echipei de campanie a lui Trump au avut legături cu Rusia în timpul alegerilor prezidențiale.

Materialele de anchetă nu mai sunt acum clasificate, cu excepția celor redactate de FBI sau protejate în temeiul unor hotărâri judecătorești sau al legislației aplicabile.

De asemenea, ordinul nu se aplică datelor cu caracter personal sau materialelor protejate prin lege.

„Sub rezerva excepțiilor identificate mai sus, procurorul general va pune imediat la dispoziția publicului materialele declasificate descrise în acest memorandum”, se arată în directivă.

Sub supravegherea secretă a FBI FBI a început supravegherea secretă a echipei de campanie a lui Trump în 2016, suspectând legături cu Rusia.

În 2018, Trump – pe atunci președinte – a cerut Departamentului de Justiție să investigheze dacă acțiunile FBI au fost motivate politic și a cerut, de asemenea, publicarea documentelor legate de supravegherea campaniei sale de către FBI

Mii de moldoveni din străinătate primesc pensii în baza acordurilor internaționale

Aproximativ 3.300 de cetățeni moldoveni care locuiesc în afara țării beneficiază de pensii conform acordurilor internaționale de securitate socială semnate de Republica Moldova cu alte state, scrie Rupor.md cu referire la datele furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS).

Conform statisticilor oficiale de la 1 ianuarie 2025, cei mai mulți beneficiari ai acestor pensii sunt în Germania (1.054 persoane), România (551), Bulgaria (168), Belarus (127), Cehia (134) și Lituania (90).

Pensia poate fi acordată pentru diferite categorii, inclusiv pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate, pensia pentru accidente de muncă sau boli profesionale, dar și pensia de urmaș. Fiecare acord internațional stabilește condițiile specifice pentru acordarea acestor drepturi.

Cetățenii moldoveni care au lucrat legal într-o țară cu care Republica Moldova a semnat un acord de securitate socială pot beneficia de pensie conform legislației statului respectiv. Plata se face lunar sau trimestrial, în funcție de prevederile acordului dintre cele două țări.

Un principiu esențial al acestor acorduri este proporționalitatea, ceea ce înseamnă că fiecare stat calculează și plătește pensia în funcție de perioada de contribuție acumulată pe teritoriul său. De asemenea, dacă un cetățean nu a realizat stagiul minim de cotizare necesar în Republica Moldova (15 ani), acesta poate fi completat prin cumularea perioadelor de muncă din celelalte state semnatare.

În prezent, Republica Moldova are în vigoare acorduri de securitate socială cu 18 țări, printre care România, Germania, Italia, Spania, Franța și Belgia. În plus, pe 10 martie a fost semnat un nou acord cu Franța, iar negocierile sunt în desfășurare cu Canada, Elveția, Ucraina și Slovacia.

Pentru luna mai este planificat primul tur de negocieri pentru un acord cu Albania, iar în perioada următoare ar putea începe discuțiile și cu Slovenia și Croația. Aceste acorduri reprezintă un pas important în garantarea drepturilor sociale pentru moldovenii care lucrează în străinătate.

Autoritățile subliniază că astfel de acorduri ajută la protejarea drepturilor muncitorilor migranți, oferindu-le acces la pensii și alte prestații sociale indiferent de țara în care și-au desfășurat activitatea.

Pentru cetățenii moldoveni din diaspora, aceste înțelegeri internaționale asigură continuitatea drepturilor lor sociale și facilitează o tranziție mai ușoară spre pensionare, indiferent de locul în care aleg să trăiască.

Marin Robu, nominalizat la titlul de cel mai bun halterofil din Europa

Halterofilul moldovean Marin Robu, care a ocupat locul 4 la Jocurile Olimpice de la Paris, a fost inclus în lista celor 10 sportivi nominalizați pentru titlul de cel mai bun halterofil din Europa în 2024, potrivit versiunii EWF.

După cum informează Media Sport, cîștigătorul acestei nominalizări va fi stabilit de Comisia AIPS Europe și va fi anunțat la ceremonia de deschidere a Campionatului European de haltere pentru seniori, care va avea loc în perioada 13-21 aprilie la Chișinău.

La Jocurile Olimpice de la Paris din vara anului 2024, Marin Robu a ocupat locul patru la categoria pînă la 89 de kilograme. Antonio Pizzolato l-a devansat pe sportivul moldovean cu un kilogram în clasamentul final, însă reprezentantul Italiei ar fi încălcat regulile competiției. Acest lucru urmează să fie demonstrat în Tribunalul de Arbitraj Sportiv din Elveția. Dacă Marin Robu va cîștiga procesul, el va primi medalia de bronz.

S-a stins din viață deputatul PAS, Iurie Păsat. A suferit un șoc anafilactic provocat de înțepături de viespe
Articolul anterior
Reduceri Speciale de Vară la Parsa Beauty: Ofertă Exclusivă în Luna August!/P
Articolul următor
Close menu