Manfred Weber: Rusia primește zilnic peste 600 milioane de euro din Europa

16/03/2022

News

„Plătim Rusiei peste 600 de milioane de euro în fiecare zi, ca țări europene, pentru a finanța cererea noastră de energie. Şi aceasta este întrebarea cheie pentru noi. Eu însumi sunt de părere că cel puțin ar trebui să luăm în considerare oprirea livrărilor de cărbune și petrol din Rusia, deoarece acestea sunt simplu de găsit pe piața globală”.

Manfred Weber: Europa plătește zilnic peste 600 milioane de euro Rusiei

Declarația a fost făcută de Manfred Weber, președintele Grupului Partidului Popular European, într-un interviu exclusiv pentru Digi24.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Manfred Weber, preşedintele Grupului Partidului Popular European, vă mulțumesc pentru acest interviu pentru Digi24.

Manfred Weber, președintele Grupului Partidului Popularilor Europeni (PPE) din Parlamentul European : Mulțumesc pentru oportunitate.

Cristina Cileacu: Federația Rusă a început războiul în Ucraina acum opt ani, iar întrebarea este de ce Occidentul a reacționat opt ani mai târziu?
Manfred Weber: Bună întrebare. Şi ca să fiu sincer, Europa, mulţi lideri europeni au fost foarte naivi în gestionarea crizei cu Rusia. Știi, am fost unul dintre puținii politicieni germani care au spus în public deja cu ani în urmă că Nord Stream 2 este o greșeală geopolitică majoră. Dacă creștem dependența de gazul rusesc și mai ales după 2014, invazia din Crimeea, era clar că Putin va urma un plan, va continua. De aceea, da, ne trezim într-o nouă realitate și acum trebuie să găsim răspunsuri solide. Şi primul pachet de sancţiuni a fost un răspuns solid.

Cristina Cileacu: Vladimir Putin își respectă planul, oricare ar fi planul său. Dar vedem că în fiecare zi tot mai mulți ucraineni sunt uciși, orașele lor sunt bombardate, primarii ucraineni sunt răpiți și locurile lor de muncă sunt luate de oameni pro-ruși. Putem spune că Vladimir Putin câştigă?
Manfred Weber: În primul rând, vedem că ucrainenii luptă cu adevărat. Ei sunt mai puternici decât se aștepta în lupta împotriva acestei mari mașini militare a Rusiei. De aceea, să îmbrățișăm asta și să facem și noi tot posibilul să îi sprijinim. Acesta este motivul pentru a fost nevoie urgent de livrarea de arme și muniție. Și din nou, pachetul de sancțiuni are deja un impact acum. Să ne uităm mai departe, la următoarele săptămâni și luni. Vedem că Putin este surprins, probabil șocat în legătură cu evoluțiile din Ucraina, cu faptul că nu a avut succesul la care se aștepta. Aceasta este situaţia în care ne aflăm. Nu pot prezice ce se va întâmpla. Nimeni nu poate face acest lucru. Dar știu că trebuie să fim uniți și permite-mi să spun că ucrainenii sunt astăzi eroii Europei, ei nu apără doar ţara lor. Când îi asculţi, când vorbeşti cu ei și cu refugiații care vin în țările noastre, vezi oameni care luptă pentru democrație și libertate. Ei experimentează ce înseamnă să trăieşti într-o societate mai liberă. Și de aceea trebuie să le mulțumim cu adevărat pentru ceea ce fac și trebuie să-i sprijinim.

„Oamenii simt într-adevăr la buzunar că valoarea monedei lor nu mai este atât de puternică”

Cristina Cileacu: Vladimir Putin a fost adesea comparat cu un jucător de șah, iar o regulă în șah spune: câștigătorul este cel care atacă primul. Chiar acum, vedem că el continuă să atace. Răspunsul societăților occidentale sunt sancțiunile și vedem că sancțiunile continuă să apară. Dar sunt sancţiunile suficiente?
Manfred Weber: Sunt puternice, asta este clar. Moneda rusă este într-o situație foarte dificilă, bursa din Rusia, din Moscova este închisă. Oamenii simt într-adevăr la buzunar că valoarea monedei lor nu mai este atât de puternică. Primul mesaj clar a fost că nu acceptăm asta, suntem de partea ucrainenilor. Dar știi, întrebarea cheie în fața noastră este acum problema energiei. Plătim Rusiei peste 600 de milioane de euro în fiecare zi, ca țări europene, pentru a finanța cererea noastră de energie. Şi aceasta este întrebarea cheie pentru noi. Eu însumi sunt de părere că cel puțin ar trebui să luăm în considerare oprirea livrărilor de cărbune și petrol din Rusia, deoarece acestea sunt simplu de găsit pe piața globală, la fel, și surse alternative care să răspundă necesităților noastre. Așadar, să facem acest lucru cel puțin în cazul cărbunelui și petrolului, să nu mai cheltuim atât de mulți bani pentru Rusia.

Cristina Cileacu: Este, la nivelul Parlamentului European, vreo discuție, chiar și informală să zicem, despre a adăuga lucruri în plus pe lângă sancţiuni, de pildă sprijin militar?
Manfred Weber: Sunt multe discuții. Ştii, sunt liderul celei mai mari familii politice din Parlamentul European şi cu Ursula von Der Leyen, în calitate de președinte al Comisiei PPE, suntem în mod constant în legătură cu privire la ceea ce urmează să mai facem, ce trebuie să mai facem. Din nou, mesajul principal este că, pentru moment, pachetul de sancțiuni este puternic. Este minunat să vezi că lumea a fost unită. Am avut chiar și evoluțiile de la nivelul Organizației Națiunilor Unite, când doar Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea au fost de partea rușilor. Asta oferă o impresie clară, o idee clară că am reușit să ținem lumea împreună, lumea occidentală, democrațiile împreună. Asta am făcut la acest nivel, acum urmează să vedem pașii următori, iar întrebarea cheie este cererea de energie, iar acest lucru ar trebui să fie redus cât mai repede posibil.

„Am fost foarte mândru să văd că toate țările europene și-au deschis granițele imediat după începerea războiului”

Cristina Cileacu: Ucraina încearcă să devină un membru al Uniunii Europene și, din nou, vedem o diferenţă legată de reacţia membrilor europeni: ţările estice sunt mai degrabă pro-acceptarea ucrainenilor în UE, iar ţările vestice sunt mai degrabă atente la păstrarea criteriilor de la Copenhaga. Cum va fi în cele din urmă?
Manfred Weber: Acum două săptămâni, preşedintele Zelenski a participat la şedinţa plenară a Parlamentului European şi ne întreba: Merită să luptăm? Spuneți-ne, putem deveni și noi membri ai Uniunii Europene? Suntem bineveniți? Spuneți-ne. Am răspuns, ca liderul celui mai mare grup politic, imediat după discursul său, și am spus cu toată inima: da, absolut! Astăzi țineți steagul european în mâini. Voi sunteți astăzi cel mai mare luptător, cel mai puternic luptător pentru principiile noastre: modul european de viață, pentru democrație, libertate, stat de drept, pentru tot ceea ce credem noi. De aceea trebuie să transmitem acum un mesaj politic poporului ucrainean că ceea ce faceți merită făcut, sunteți parte din grupul nostru. Acesta este mesajul politic de care avem nevoie acum. De altfel, aș spune că nu este vorba despre birocrație, nu este vorba despre proceduri, nu este vorba despre întrebări teoretice. Este despre a da un răspuns politic acum. Şi în acest caz, Vestul trebuie să fie unit. Permite-mi să fiu clar, am fost puțin dezamăgit de rezultatul summitului de la Versailles de săptămâna trecută, când liderii noștri au fost împreună și au discutat despre detaliile procedurii. Acum nu este momentul să facă asta. Suntem într-un moment istoric, iar mesajul către Ucraina trebuie să fie: eşti binevenită!

Cristina Cileacu: Refugiații ucraineni vin în țările noastre, în special în țări precum România sau Polonia. Dar, desigur, de aici pleacă spre restul Europei. Și este impresionant modul în care oamenii primesc refugiații ucraineni. În același timp, ne amintim că Uniunea Europeană nu și-a rezolvat încă problemele legate de politica migrației și modul în care sunt integrați refugiații. Este acesta un moment bun pentru a schimba și acest lucru?
Manfred Weber: Războiul din Ucraina ne dă un indiciu clar că problema migraţiei este o problemă pentru noi toţi. Nu este doar pentru estul Europei, în această criză actuală, sau în ultimii ani pentru sudul Europei. Este o provocare pentru noi toți și recunoaștem asta ușor-ușor. Am fost foarte mândru să văd că toate țările europene și-au deschis granițele imediat după începerea războiului. Chiar şi cei care sunt departe, Portugalia, Irlanda, imaginează-ți distanța de Ucraina, dar și ei sunt gata să primească acum refugiații, sunt gata să-i accepte și trebuie să găsim un echilibru la care toată lumea să contribuie la fel în fața acestei provocări mari. Este momentul în care putem să sperăm că închidem dosarul legislativ, pentru că această criză ne arată clar că împreună putem gestiona lucrurile, şi de aceea să închidem această rană deschisă din punct de vedere politic din 2015. Prin această criză să ne îndreptăm și spre sfârșitul dosarelor legislative la nivel european.

Cristina Cileacu: Manfred Weber, președintele Grupului PPE, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Manfred Weber: Îţi mulţumesc foarte mult.

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.