Medvedev, după decizia Curții Penale Internaționale în privința lui Putin

20/03/2023

News

Dmitri Medvedev a postat pe Telegram un mesaj de o virulență extremă, fostul președinte rus fiind deosebit de furios după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin. Postarea este plină de cuvinte vulgare și chiar amenință judecătorii CPI cu o lovitură de rachetă supersonică.

„Pe cine a adus în fața justiției? Trei duzini de necunoscuți. Președintele Sudanului a scuipat pe aceste acuzații și, în ciuda unei lovituri de stat militare în propria sa țară, nu este disponibil pentru `justiție`. Ceilalți nu merită să fie menționați deloc. Cu alte cuvinte, eficiența ei este nulă”, a afirmat Medvedev, potrivit HotNews.ro.

„O țară și liderii săi pot fi judecați în două cazuri: 1. când țara însăși a slăbit extrem de mult, aproape și-a pierdut suveranitatea și a îndrăznit să accepte un proces pentru ea însăși; 2. când țara a pierdut războiul și a capitulat. Este imposibil să se întâmple altfel. Și toată lumea înțelege acest lucru. Apropo, cel mai discreditat episod care a ucis credibilitatea aproape nulă a tribunalului a avut legătură cu crimele SUA în Afganistan și Irak. Curtea s-a c…t pe ea însăși și nu a putut face nimic”, a continuat el, potrivit realitatea.net.

Înaltul oficial rus a spus, făcând referire la mandatul de arestare pentru Putin, că „judecătorii de la CPI se agită degeaba” și că doar au vrut să arate că nu „s-au c…t în pantaloni în fața celei mai mari puteri nucleare”.

În acest punct al mesajului său de pe Telegram, Medvedev trece la amenințări, transmițându-le judecătorilor CPI că toți oamenii sunt „sub Dumnezeu și sub (rază de acțiune) de rachete.

„Ne putem foarte bine imagina o lovitură hipersonic de la mică distanță din Marea Nordului, de pe o navă rusească asupra tribunalului, de la Haga. (…) Iar tribunalul este doar o organizație internațională mizerabilă, nu populația unei țări NATO. Așa că nici nu se va declanșa un război. Le este frică. Și nimănui nu-i va părea rău. Așa că, cetățeni judecători, priviți cu atenție spre cer…”, a mai scris el.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis, vineri, un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia.

Reamintim că în urmă cu un an, mai exact pe 24 februarie 2022, Rusia a surprins o întreagă planetă, lansând o „operațiune specială” și de „denazificarea a Ucrainei”.

Momentul în care blocul de 10 etaje din orașul rus Belgorod se prăbușește după ce a fost lovit de o rachetă

Pe rețelele de socializare au apărut imagini care arată momentul în care un bloc de 10 etaje s-a prăbușit în Belgorod.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise și alte 17 au fost rănite după ce clădirea a fost lovită de o rachetă doborâtă, a declarat presa rusă, potrivit protv.ro.

Oficialii ruși spun că racheta a făcut parte dintr-un atac aerian al Ucrainei. Afirmațiile nu au fost verificate.

Imaginile arată, de asemenea, că serviciile de urgență care continuă să caute în moloz pentru supraviețuitori.

Residential building in the Russian city of Belgorod appears to have been blown up – Ukrainian Center for the Prevention of Disinformation

"The video from the cameras does not show falling objects. It looks quite like a Russian provocation to justify further strikes on… pic.twitter.com/aOXfaKhyB8
— NEXTA (@nexta_tv) May 12, 2024

the karma roof in Belgorod has fallen on the rescuers pic.twitter.com/lKs2C17xy5
— Darko 🇺🇦 ✚ (@darko_ua) May 12, 2024

Adresele celor 52 de secții de vot deschise de către România pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României sunt așteptați la urne pe 9 iunie curent pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.

Guvernul de la București va deschide în total 52 de secții de vot în stânga Prutului, cu 16 mai multe decât acum cinci ani, în cadrul cărora basarabenii români își vor putea exercita dreptul la vot, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României. Din numărul total de secții, 13 vor funcționa în municipiul Chișinău – la Consulatul general al României, la Universitatea de Stat din Moldova, la Teatrul „Satiricus”, la liceele „Muguel de Cervantes”, „Gheorghe Asachi” și „Spiru Haret”, două la Bălți și câte una în centrele raionale sau în câteva sate.

Cetățenii vor putea vota în baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea va începe la ora locală 7:00, pe 9 iunie, și se va încheia la ora 22:00.

La alegerile din 9 iunie 2024 vor fi aleși cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. Mandatul eurodeputaților este de 5 ani.

„Cetățenii R. Moldova pot să decidă , în mare parte, cum va arăta viitorul Parlament European, pentru că au cetățenia română și au dreptul să voteze pentru alegerile europarlamentare. Cred eu că este pentru prima dată când miza alegerilor europarlamentare este atât de mare pentru R. Moldova, pentru că Parlamentul care va fi ales pe 9 iunie și, automat, viitoarea Comisie Europeană va decide soarta integrării R. Moldova. Este foarte important ca cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie și să decidă cum va arăta viitorul Parlament European. Anume acest parlament poate decide nu doar deschiderea negocierilor, dar și integrarea în Uniunea Europeană a R. Moldova. E clar că în următorii cinci ani se va decide acest lucru. Deci, această miză pentru cetățenii R. Moldova este mai mare ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, potrivit ziarulnational.md.

Moldovenii din șase state ar putea vota prin corespondență. Decretul, semnat de Maia Sandu

Cetățenii R.Moldova din șase state ar putea vota la următoarele alegeri republicane prin corespondență. Decretul șefului statului privind promulgarea documentului a fost publicat în ediția Monitorului Oficial din 10 mai.

Documentul reglementează participarea la alegeri prin exercitarea votului prin corespondență, procedurile electorale specifice și atribuțiile organelor electorale. Autoritățile menționează că procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală, scrie deschide.md.

Astfel, se propune ca pilotarea votului prin corespondență să aibă loc în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. În acest sens, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor de către biroul electoral al secției de votare, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.