Meghan Markle se luptă cu sora ei vitregă în instanță. Ducesa ar fi supus-o la ”batjocură, dispreț și rușine”

Meghan Markle a fost dată în judecată de către sora ei, Samantha Markle, fiica cea mare a lui Thomas Markle. Samantha susține că sora ei a făcut declarații defăimătoare la adresa ei și a suspus-o astfel la „batjocură, dispreț și rușine”. Iată cum se apară ducesa de Sussesx, scrie tvmania.ro.

Meghan Markle, dată în judecată de sora ei, Samantha

Ducesa a supus-o pe sora ei la „ridicol, dispreț și rușine„, prezentând-o ca pe o „oportunistă dezgustătoare”, potrivit unei instanțe de judecată. Peter Ticktin, avocatul Samanthei Markle, a susținut că Meghan i-a provocat „un mare rău” surorii sale vitrege sugerând că aceasta și-a schimbat din nou numele de familie în Markle doar pentru a încasa bani după ce ea a început să aibă o relație cu prințul Harry.

Samantha Markle, fiica cea mare a lui Thomas Markle, tatăl ducesei, cere daune nespecificate pentru afirmațiile făcute de Meghan în interviul acordat, în martie 2021, lui Oprah Winfrey. În urma acelui interviu, Samantha susține că sora ei a supus-o la „umilință, rușine și ură la nivel mondială”.

Ea a acuzat-o pe Meghan că a spus „minciuni false și malițioase” cu privire la educația ei „de la zdrențe la regalitate” pe seama familiei sale și a contestat afirmația surorii sale vitrege potrivit căreia „a crescut ca un copil unic”, Meghan spunând că s-a simțit ca un copil singur la părinți.

Echipa de avocați a ducesei încearcă să obțină respingerea cazului, argumentând că ea nu a negat faptul că are o soră vitregă și că opiniile și amintirile ei din copilărie nu sunt „un subiect adecvat” pentru un litigiu în instanță. Moțiunea de respingere a cazului a fost audiată miercuri de judecătoarea Charlene Edwards Honeywell, din Florida.

Cum se apără Meghan Markle

Michael Kump, avocatul lui Meghan, a declarat că „nu orice jignire percepută” ar trebui să facă obiectul unui litigiu și că a numi pe cineva oportunist nu este defăimător. „Dreptul de a exprima opinii, de a critica chiar, sunt chiar drepturi fundamentale acordate de Primul Amendament”, a spus el. „Opiniile nu sunt și nu pot fi defăimătoare… nu există nicio modalitate de a determina dacă este adevărat sau fals.”

Kump a susținut că ducesa nu a acuzat-o pe sora ei că și-a schimbat numele pentru a „profita de noua ei faimă„. În schimb, el a susținut că ea i-a spus lui Winfrey că sora ei vitregă și-a schimbat numele la vârsta de 50 de ani, când și-a început relația cu prințul Harry și a adăugat: „Așa că eu cred că acest lucru vorbește de la sine.”

El i-a spus judecătorului: „În mod corect, Meghan îi spune intervievatorului: `Am vorbit destul în această perioadă foarte scurtă despre Samantha Markle.`” Ducesa a mai spus că nu se simte confortabil să vorbească despre persoane pe care nu le cunoaște cu adevărat și că „a crescut ca un copil unic la părinți”.

Kump a declarat în fața instanței: „(Nu a fost) o declarație a unui fapt obiectiv care implică genetica sau ADN-ul sau biologia. Mai degrabă, a fost o declarație și o exprimare a sentimentelor și convingerilor sale personale și subiective cu privire la modul în care a crescut și la ceea ce simte astăzi în legătură cu copilăria sa.”

El a adăugat că Meghan nu a spus că s-a întâlnit cu sora ei doar „de câteva ori”, așa cum sugerează plângerea.

Ce se va întâmpla dacă procesul va continua

Peter Ticktin a spus că afirmațiile ducesei au „ucis” cariera Samanthei Markle. El i-a spus judecătorului: „Cuvintele sunt defăimătoare atunci când tind să supună pe cineva la ură, neîncredere, ridicol, dispreț sau rușine, sau tind să aducă prejudicii în afaceri sau în profesie. În acest caz, le avem pe toate.”

El a descris-o pe Meghan Markle ca fiind o persoană cu „o mare popularitate, o mare influență în societate” care a făcut remarci despre o persoană care nu era faimoasă și care nu își putea permite protecția de care are nevoie acum din cauza amenințărilor cu moartea pe care le-a pus pe seama comentariilor lui Meghan.

Prințul Harry și Meghan Markle vor trebui să dea declarații video, sub jurământ, dacă procesul va continua. Judecătoarea a declarat că se „chinuie” să înțeleagă cum, în conformitate cu legislația din Florida, ducesa ar putea fi acuzată de publicarea declarațiilor presupus defăimătoare.

Primii copii ucraineni au reușit să se întoarcă acasă din captivitatea rusă! Ce pedepse au îndurat pentru că au strigat „Slava Ucrainei”. Imagini emoționante

Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.

Copii/Captură video

Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.

Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.

Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.

Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.

Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:

Noi locuințe sociale în Moldova. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei oferă 27 de milioane de euro

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Câte locuințe sociale au fost construite în țară anul trecut - Stiri.md

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri. 

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

  • Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
  • Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
  • Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
  • Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
  • Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
  • Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
  • Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia -  Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

Tensiunile cresc la granița dintre Belarus și Ucraina
Articolul anterior
Rusia a lansat 36 de rachete de croazieră aeriene și maritime, rachete ghidate aer-sol și rachete antinavă asupra Ucrainei
Articolul următor