Michael Jackson ar fi murit „îngropat în datorii”. Pentru ce avea de plătit 500 de milioane de dolari

29/06/2024

News

Cântăreţul american Michael Jackson avea, la data decesului, o datorie de aproximativ 500 de milioane de dolari, conform site-ului E!News care citează drept sursă documente ale regretatului artist, la care a avut acces, transmite agenţia EFE, citată de observatornews.ro.

Avocaţii executorilor moştenirii lui Michael Jackson, de la a cărui moarte s-au împlinit luna aceasta 15 ani, au declarat că, în 2009, conturile artistului erau „în dezordine”, acumulându-se astfel o datorie de multe milioane de dolari.

Datoriile lui Michael Jackson, uriaşe

Michael Jackson făcuse cheltuieli considerabile în cadrul pregătirilor pentru seria sa de concerte „This Is It”, potrivit documentului depus la Curtea Supremă din comitatul Los Angeles după decesul cântăreţului, potrivit site-ului citat.

Conform datelor prezentate, decesul prematur al lui Michael Jackson, la vârsta de 50 de ani, a lăsat o datorie financiară semnificativă faţă de promotorul turneului său, relatează Agerpres.

În plus, avocaţii executorilor moştenirii au subliniat că Jackson „şi-a schimbat managerii comerciali, avocaţii şi managerii personali de mai multe ori în anii dinaintea morţii sale”, ei fiind astfel nevoiţi să caute documente care erau „împrăştiate în toată ţara”.

Avocaţii ar fi reuşit să şteargă datoriile

Cu toate acestea, în anii care au urmat, avocaţii ar fi reuşit să şteargă datoriile lui Jackson şi „îmbunătăţind cu succes imaginea şi moştenirea lui”, în slujba beneficiarilor Michael’s Trust, care îi include pe copiii cântăreţului, Prince Jackson, de 27 de ani, Paris Jackson, de 26 de ani, şi Bigi Jackson, de 22 de ani.

„Deşi a trecut mai mult de un deceniu de la moartea lui Michael Jackson”, se arată în document, „din când în când, executorii trebuie să facă faţă consecinţelor circumstanţelor de la momentul decesului său”, a precizat site-ul specializat în ştiri mondene.

Michael Jackson este autorul unor hituri de referinţă precum „Thriller” (1982), totodată cel mai bine vândut album din istorie, şi al unor melodii care i-au definit cariera, precum „Beat it” (1982), „Bad” (1987) şi „Smooth Criminal” (1988).

Artistul a încetat din viaţă la 25 iunie 2009 în urma unei supradoze de anestezice, în vila sa închiriată din apropiere de Bel Air, cartierul exclusivist al celebrităţilor din Los Angeles, SUA.

Moldova va avea acces la fonduri europene pentru implementarea proiectelor în domeniul ocupării forței de muncă și inovațiilor sociale

Moldova va avea acces la fonduri europene pentru implementarea proiectelor în domeniul ocupării forței de muncă și inovațiilor sociale. După cum informează INFOTAG, Parlamentul a ratificat joi un acord cu UE privind participarea Republicii Moldova la componenta „Ocuparea forței de muncă și inovații sociale” (EaSI) a Fondului Social European Plus (FSE+), informează Infotag.

Componenta Fondului, la care va participa Moldova, se referă la crearea unui număr maxim de locuri de muncă, asigurarea protecției sociale, combaterea excluziunii sociale și a sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Bugetul prevăzut pentru această componentă se ridică la 762 milioane de euro și este prevăzut pentru perioada 2021-2027. Astfel, persoanele juridice din Republica Moldova vor putea depune proiecte pentru finanțare, care vor fi convenite în cadrul negocierilor directe cu Comisia Europeană.

Fondul Social European Plus este instrumentul UE pentru investiții în capitalul uman pentru perioada 2021-2027. Acesta are un buget total de 99,3 miliarde de euro. Moldova participă și la alte instrumente europene de finanțare – Vama, FISCALIS, LIFE.

Guvernul Coreei a donat trei milioane de dolari pentru sprijinirea programelor UNICEF dedicate copiiilor moldoveni și ucraineni

Guvernul Coreei a oferit trei milioane de dolari Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) pentru a îmbunătăți accesul la servicii de protecție, educație și sănătate pentru copiii și familiile aflate în situații de dificultate în Moldova, inclusiv refugiații ucraineni, informează unica.md cu referire la un comunicat al UNICEF Moldova.

„UNICEF mulțumește poporului coreean pentru contribuția semnificativă în crearea unui viitor mai bun pentru copiii moldoveni și ucraineni, care se confruntă cu urmările războiului, crizei refugiaților și pandemiei, cum ar fi violența, strămutarea și sărăcia extremă. Acest sprijin financiar va permite UNICEF să continue intervențiile sale în promovarea coeziunii sociale și îmbunătățirea vieții copiilor în comunitățile lor”, a spus Maha Damaj, Reprezentanta UNICEF în Republica Moldova.

Contribuția Coreei va ajuta UNICEF să continue programele privind asigurarea serviciilor medicale gratuite, precum și serviciile de intervenție timpurie pentru copiii și îngrijitorii lor, care au fugit din calea războiului din Ucraina. De asemenea, aceste servicii vor fi îmbunătățite și pentru copiii moldoveni afectați de sărăcie sau dizabilități. Mai mult, UNICEF își va intensifica eforturile pentru identificarea copiilor refugiați neînsoțiți și separați de familiile lor, dar și pentru a-i proteja de violență și abuz, inclusiv violența bazată pe gen. Intervenția de protecție a copilului se va concentra și pe prevenirea separării copiilor, sprijinirea familiilor vulnerabile, copiilor cu dizabilități și celor în conflict cu legea. O altă prioritate a programelor în protecția copilului este de a consolida capacitățile asistenților sociali și de protecție a copilului pentru a oferi servicii esențiale atât refugiaților, cât și copiilor moldoveni. În domeniul educației, UNICEF va canaliza sprijinul Coreei pentru a oferi instruire în domeniul STEAM tinerilor moldoveni și refugiați. Acest program are scopul de a echipa tinerii cu abilitățile necesare pentru a urma cariere sau dezvolta afaceri sociale în domeniile STEAM.

Excelența Sa Kim Hyung-Tae, Ambasadorul Republicii Coreea în Ucraina și Republica Moldova, a subliniat importanța protejării copiilor de consecințele negative ale războiului și a spus: „În niciun caz copiii nu trebuie lăsați fără protecție și privați de copilăria lor. Suntem încrezători că oferind acest sprijin partenerului nostru de lungă durată, UNICEF, vom contribui la furnizarea de sprijin esențial și protecție copiilor refugiați ucraineni și copiilor moldoveni, care se află într-o situație vulnerabilă, făcându-i mai rezilienți în fața provocărilor continue”.

De la începutul războiului, aproximativ 120 000 de ucraineni au găsit siguranță în Moldova, inclusiv mai mult de 52 000 de copii. Din 2022, specialiștii în protecția copilului, sprijiniți de UNICEF, au identificat mai mult de 900 de copii neînsoțiți sau separați la graniță, asigurându-se că aceștia au acces la servicii de protecție, sănătate și educație. Mai mult, UNICEF a sprijinit sistemul de sănătate din Moldova pentru a oferi servicii medicale gratuite pentru mamele refugiate și copiii lor.

Îmbrânceli în Parlament între deputații suspendați de la ședințele Legislativului și angajați ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat

Şedinţa de astăzi a Parlamentului de la Chisinau a început cu scandal. Cei şapte deputaţi neafiliaţi, apropiaţi ai condamnatului fugar Ilan Şor, au încercat din nou să intre cu forţa în sala de şedinţe. Deputații despre care se știe că merg periodic la Kremlin, sunt nemulţumiţi pentru că li s-a interzis participalea la cinci şedinţe în plen. Ei au cerut intervenţia poliţiei, scrie TVRMoldova.

Este a treia şedinţă a Parlamentului la care deputaţii neafiliaţi nu au avut acces. E o sancțiune pentru că la o ședință au blocat tribuna centrală şi au perturbat activitatea parlamentului.

Cei vizati cer anularea deciziei prin care le-a fost interzisă participarea la şedinţe.

VASILE BOLEA deputat neafiliat: „Astăzi, noi am depus cererea prealabilă la Parlament cu indicarea tuturor argumentelor privind ilegalitatea hotărârii Parlamentului emisă acum două săptămâni. Hotărârea Parlamentului prin care ni se interzice nouă să venim la cinci şedinţe, astăzi este suspendată din drept. Până la soluţionarea ei în instanţa de judecată”.

MARINA TAUBER deputat neafiliat: „Am rugat cât mai repede să vină poliţia pentru că noi vrem să participăm la şedinţă şi avem tot dreptul. Dacă cei de la SPPS nu cunosc legea şi nu vor să asculte de un deputat ne pare foarte rău, dar suntem nevoiţi să depunem plângerile respective”,

În timp ce preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, făcea declaraţii de presă, deputaţii neafiliați au scandat mesaje împotriva majorităţii Parlamentare.

Îmbrâncelile între ei şi angajaţii Serviciului de Pază au început în momentul în care preşedintele Parlamentului a încercat să intre în sala de şedinţe.

IGOR GROSU preşedintele Parlamentului: „Nu, ce să vă spun, asta este tot ce pot ei face. Au venit cu agenda de la Kremlin şi o pun în aplicare, nimic mai mult”,

Parlamentarii Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Denis Ulanov, Irina Lozovan, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Alexandr Nesterovschi au fost sancţionaţi după ce, in urmă cu două săptămâni au blocat, pentru câteva ore, tribuna Parlamentului și au împiedicat desfășurarea ședinței. Deputaţii au fost sancţionaţi și financiar.