După aderarea României la UE, interesul pentru obţinerea cetăţeniei române a crescut. Anual, la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie sunt înregistrate peste 60.000 de cereri de redobândire a cetăţeniei române pentru persoane provenite din Republica Moldova, peste 20.000 pentru persoane din Ucraina şi aproximativ 3.000 pentru persoane din Rusia, scrie presa de peste Prut.
Interesul pentru obţinerea cetăţeniei române a crescut, după aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Este mărturia unuia dintre angajații Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de la Bucureşti, instituţia responsabilă pentru asigurarea legalităţii acestui demers.
Numărul ruşilor, ucrainenilor sau bielorușilor care vor să fie consideraţi români s-a dublat în ultimii doi ani, iar România se află pe locuri fruntaşe între statele europene în privinţa numărului de persoane naturalizate, dar şi al emigranţilor în ţări UE.
Anual, la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie sunt înregistrate peste 60.000 de cereri de redobândire a cetăţeniei române pentru persoane provenite din Republica Moldova, peste 20.000 pentru persoane din Ucraina şi aproximativ 3.000 pentru persoane din Rusia.
Creşterea numărului de cereri de redobândire a cetăţeniei române este generată, în opinia unor angajați din ANC, şi de lăcomia unora dintre funcționari, fapt care a condus la apariţia unor adevărate reţele care îi ajută pe cei care doresc să obțină cetățenia română, inclusiv pe cei care nu au acest drept.
Pe aceste adevărate filiere sunt întreprinzători bine relaţionaţi, care îşi fac publicitate pe reţelele de socializare şi site-uri specializate, se laudă că sunt profesionişti şi garantează obţinerea cetăţeniei, dar şi avocaţi, traducători sau notari, dispuşi să ocolească legea ca să-şi rotunjească veniturile.
Oficiali din interiorul insituției arată, însă, că intermediarii facilitează obţinerea de acte false care dovedesc descendenţa românească cu complicitatea unor funcţionari români şi din statele vecine, le asigură transportul şi cazarea în România şi apelează la relaţiile din Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ca să închidă ochii şi să rezolve dosarele.
Deşi în anii trecuţi Ministerul Justiției, instituţia tutelară a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, a efectuat controale şi a confirmat existenţa unor nereguli, nu s-a luat nicio măsură concretă, mai scrie evz.ro.
