Ministerul Afacerilor Externe: Încă o moldoveancă a fost depistată cu coronavirus în Italia

Începând cu 1 aprilie, în Republica Moldova intră în vigoare legea care limitează plățile în numerar pentru anumite tipuri de tranzacții. Astfel, în cazul cumpărării de bunuri imobile, plata în numerar este permisă doar dacă prețul nu depășește echivalentul a 100 de salarii medii lunare pe economie – aproximativ 81.700 de euro. Pentru mijloacele de transport, plafonul este de 50 de salarii medii lunare, adică circa 40.800 de euro, scrie moldova1.md.

Pentru sumele care depășesc aceste limite, plata trebuie efectuată obligatoriu prin transfer bancar. Totuși, cumpărătorii pot achita în numerar până la 200.000 de lei, chiar dacă valoarea totală a tranzacției este mai mare decât plafonul stabilit.

Legea mai prevede că băncile comerciale nu pot percepe un comision mai mare de 0,1% pentru retragerea numerarului provenit din astfel de tranzacții, cu condiția ca aceasta să se facă la ghișeu și pe baza documentelor care atestă proveniența fondurilor.

Potrivit Parlamentului, noile măsuri vor contribui la creșterea transparenței și securității tranzacțiilor, combaterea evaziunii fiscale, eliminarea concurenței neloiale, precum și la dezvoltarea economiei digitale.

Regulile se aplică persoanelor juridice, indiferent de forma lor de organizare, precum și organizațiilor necomerciale, persoanelor fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, sucursalelor entităților nerezidente și persoanelor fizice care cumpără bunuri imobile sau mijloace de transport de la alți cetățeni.

Totodată, agenții economici pot în continuare să efectueze în numerar plăți salariale, să achite rate la credite, obligații fiscale, amenzi sau alte plăți către bugetul public național și instituțiile statului.

Proiectul de lege privind limitarea plăților în numerar a fost aprobat de Parlament în lectură finală pe 29 februarie 2024.

Pretinsul executiv din stânga Nistrului a aprobat pe 31 martie noi tarife la energie electrică valabile de la 1 aprilie. Conform deciziei administrației secesioniste, tariful va crește cu trei copeici (echivalentul a trei bani): de la 1,39 până la 1,42 ruble pentru 1 kilowatt-oră, scrie tvr.moldova.

Tiraspolul explică creșterea tarifelor în primul rând din cauza reducerii volumului livrărilor de gaze din partea gigantului rus, Gazprom, fapt care a dus la o scădere a producției de energie electrică și la o creștere a costului generării acesteia.

Așa-zisul ministru al dezvoltării economice al regiunii secesioniste, Serghei Obolonik, spune că creșterea costurilor va afecta doar serviciile de furnizare a energiei în timp ce prețurile pentru alte utilități vor rămâne neschimbate în limitele tarifelor aprobate anterior, transmite serviciul de presă al așa-zisului guvern.

Administrația separatistă pro-rusă a spus că deciziile luate vizează menținerea stabilității economice, distribuirea echilibrată a fondurilor bugetare și asigurarea funcționării fiabile a sectorului energetic al republicii.

Ultima dată, în Transnistria, au fost majorate tarifele la gaze, electricitate, căldură, alimentare cu apă și canalizare pe 1 martie.

Aceste majorări au fost adoptate pe fondul reorganizării bugetului regiunii pentru 2025, cu redirecționarea banilor pentru achitarea în primul rând a salariilor, pensiilor și indemnizațiilor.

În opinia administrației secesioniste, aceste măsuri vor contribui la stabilizarea situației financiare și la asigurarea finanțării posturilor bugetare protejate social.

De la 1 ianuarie 2025, Transnistria a rămas fără gaze din cauza refuzului Gazprom de a face livrări în Republica Moldova.

Până la 1 ianuarie 2025, pe malul stâng al Nistrului erau furnizate anual aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaze.

Cu această cantitate, Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) producea energie electrică pentru ambele maluri al Nistrului.

Lunar, malul drept al Nistrului achita Moldgres circa 20 de milioane de euro, iar o parte din acești bani erau direcționați pentru acoperirea deficitului bugetar al regiunii secesioniste.

Gheorghe Urschi, supranumit în țara noastră Regele Umorului, este sărbători de Ziua Umorului și a Păcălelilor. Maestrul împlinește azi 77 de ani, informează unica.md.

Gheorghe Urschi s-a născut la 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari, Florești. Este actor, prozator, dramaturg. Și-a făcut studiile la Școala Teatrală „Boris Șciukin” din Moscova, iar după absolvire și-a început activitatea de actor la Teatrul Republican pentru Copii și Tineret „Luceafărul”. A debutat cu volumul de nuvele „Dealul fetelor” (1977). Este membru al Uniunii Teatrale și Uniunii Scriitorilor din Moldova. În anul 2008, Gheorghe Urschi a fost distins cu „Ordinul Republicii”, în 2012 i s-a conferit titlul de „Artist al Poporului”, iar în 2019 i s-a acordat Premiul Național.

După „debutul promițător” (A. Șalari), editează cărțile „Insula adolescenței” (1980), „Băiatul cu ghitara” (1986), „Cazuri și necazuri” (scheciuri și povestiri umoristice) și „Eu sar de pe fix” (1995). În anul 2008, scoate de sub tipar „Scrieri alese” în 3 volume. A tradus din opera mai multor scriitori de limbă rusă (M. Gorki, A. Vampilov, V. Astafiev ș.a.) și a scris versuri pentru diverse piese de muzică ușoară.