Ministerul Apărării din România, despre o posibilă chemare la arme a moldovenilor cu cetățenie română

04/08/2022

News

Ministerul Apărării Naționale din România a publicat, la începutul lui iulie, un proiect care aduce mai multe modificări la Legea privind pregătirea populației pentru apărare, iar cea care a atras atenția este că românii din străinătate vor avea la dispoziție 15 zile ca să se întoarcă în țară în caz de război. Într-un răspuns pentru Radio Europa Liberă, Ministerul român a precizat că, potrivit legislației în vigoare, îndeplinirea serviciului militar este obligatorie „numai pentru cei care și-au stabilit sau restabilit domiciliul în România”. Însă, proiectul de modificare se află în prezent la consultări publice, transmite IPN.

După publicarea proiectului, pe mai multe portaluri și forumuri de limbă rusă din Republica Moldova au apărut știri și comentarii în care se spunea că „cetățenii moldoveni cu pașapoarte românești vor fi obligați să apere cu arma în mână interesele României și ale NATO, iar dacă vor refuza – vor ajunge la închisoare”. „Informațiile și opiniile exprimate în spațiul public din Republica Moldova referitoare la așa-zisele obligații militare care vor fi instituite pentru cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenia României se bazează pe speculații și interpretări cu intenții vădit alarmiste ale unui proiect de lege aflat în faza inițială”, a comentat Ministerul Apărării de la București în răspunsul la solicitarea Radio Europa Liberă Moldova.

Ministerul a precizat că, potrivit legislației în vigoare, îndeplinirea serviciului militar este obligatorie „numai pentru cei care și-au stabilit sau restabilit domiciliul în România”. Un articol din varianta inițială a legii, adoptată în 2006, prevede că românii care au cetățenie dublă sau multiplă îndeplinesc serviciul militar la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare și a stării de război conform acordurilor încheiate între România și țara respectivă. „Relațiile de cooperare în domeniul apărării între România și Republica Moldova se desfășoară cu respectarea statutului de neutralitate al țării vecine. (…) Între cele două ministere ale apărării, din România și Republica Moldova, nu se află în negociere și nu se intenționează semnarea unui acord prin care să se reglementeze problematica dată”, a explicat Ministerul Apărării Naționale din România.

O bună parte dintre cetățenii Republicii Moldova care și-au redobândit cetățenia română nu au domiciliu stabil în România și dețin doar pașapoarte românești, care le permit să călătorească liber și să lucreze în țările Uniunii Europene. Există însă și moldoveni care și-au stabilit reședința în România pentru a obține buletine de identitate, din varii motive, cum ar fi alocațiile pentru copii oferite de statul român, dar nu locuiesc la adresa din buletin. Or, este cunoscută practica înscrierilor lor fictive cu domiciliul peste Prut, uneori cu sutele sau chiar cu miile la aceeași adresă.

Nu este clar deocamdată dacă bărbații din această categorie vor fi obligați să se prezinte la centrele militare din raza localităților unde au domiciliul în România în caz de mobilizare. Responsabilii de la minister spun că au propus spre consultări o primă variantă a proiectului, iar cea finală va aduce clarificări cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către cetățenii români care au dobândit prin adopție, prin acordare la cerere sau care au redobândit cetățenia română.

La această etapă, au loc consultări cu celelalte instituții ale sistemului de apărare din România și cu reprezentanți ai societății civile. Proiectul în forma finală va fi înaintat, după aprobarea Guvernului, către Parlament pentru dezbateri și adoptare. Acest lucru s-ar putea întâmpla cel devreme în toamnă, pentru că deputații români sunt în vacanță.

Potrivit unor date din 2021, numărul cetățenilor moldoveni care au cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și a ajuns la peste 640 de mii dintr-o populație de 2,6 milioane de locuitori ai Republicii Moldova.

Început de aprilie cu înghețuri. Ce spun meteorologii și reprezentanții Ministerului Agriculturii

Luna aprilie vine cu înghețuri. Meteorologii anunță că săptămâna viitoare, teritoriul Republicii Moldova va fi traversat de un val de aer polar care ne va aduce vreme rece. Specialiștii spun că sunt riscuri de înghețuri în special în nordul țării, ce ar putea pune în pericol pomii înfloriți, scrie moldova1.md

Potrivit meteorologilor, în perioada 6-8 aprilie, temperaturile maxime vor scădea în medie cu opt grade. Noaptea, temperaturile vor oscila între zero și cinci grade cu plus. În nordul țării, sunt așteptate înghețuri, în condițiile în care se vor înregistra până la minus trei grade.

„Este o masă de aer care ne va influența în intervalul menționat anterior. Respectiv, această masă de aer este însoțită de un ciclon care va aduce precipitații în acest interval, iar din cauza temperaturilor scăzute, precipitațiile pot fi și sub formă de lapoviță în regiunile cu temperaturi mai negative”, spune șefa Secției Prognoze Meteo din cadrul SHS, Nadejda Stolear.

Potrivit specialiștilor, culturile de câmp nu vor fi afectate de valul de frig. Riscul persită însă în cazul pomilor fructiferi care sunt în perioada de vegetație, dar și plantațiilor viticole, în special celor cu soiuri timpurii.

„Copacii fructiferi pot fi în pericol dacă sunt în floare. Culturile de prima grupă, ovăzul, orzul, lucerna ele sunt rezistente, 5-7 grade sub zero pot să reziste. Nu am semănat sfecla de zahăr, nu sunt semănate culturile târzii, așa că pericol în această privință nu există”, menționează Boris Boinceanu, doctor în științe agricole.

Pentru a proteja livezile de înghețuri, agricultorii sunt îndemnați să ia măsuri de protecție. Este vorba despre fumegația, care presupune aprinderea de fumigene care emană fum și care la rândul lui împiedică scăderea rapidă a temperaturii aerului. O altă recomandare ar fi irigarea cu aspersiune în momentul înghețului, ceea ce permite formarea unei pelicule de gheață pe muguri sau flori.

„Statul subvenționează măsuri de combatere sau de prevenire a înghețurilor respective în plantațiile pomicole. Este vorba despre fligere care lucrează pe bază de gaz și motorină, sunt elice care lucrează pe bază de gaz și asigură până la șapte hectare această protecție”, afirmă secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în luna aprilie, temperaturile medii lunare ale aerului vor oscila între 9 și 11 grade Celsius.

Finlanda anunţă că va creşte cheltuielile pentru apărare, pentru că se simte ameninţată de Moscova. Kremlinul spune că Putin este deschis restabilirii legăturilor cu Helsinki

Finlanda, membră NATO, intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul de la Helsinki. Kremlinul susţine însă că preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii de a restabili relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, dar acuză conducerea de la Helsinki că a redus aceste relaţii „aproape la zero” după ce a aderat la NATO, relatează Reuters.

Finlanda, care împarte o graniţă de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO în 2023, iar Moscova – care invadase Ucraina în 2022, ceea ce a făcut Helsinski să renunţe la decenii de neutralitate – a catalogat la acea vreme decizia drept o greşeală istorică periculoasă.

Finlanda şi-a închis graniţa terestră cu Rusia în acelaşi an, acuzând Moscova că foloseşte imigraţia ca armă împotriva naţiunii nordice, o afirmaţie negată de Kremlin.

Guvernul finlandez a declarat anul trecut că prelungeşte pe termen nelimitat închiderea punctelor de trecere a frontierei terestre cu Rusia.

Luni, preşedintele finlandez Alexander Stubb – care a avertizat în mod repetat cu privire la necesitatea de a fi dur cu Rusia şi de a lua în serios ameninţarea pe care o reprezintă – i-a spus omologului său britanic Keir Starmer că Helsinki trebuie să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia la un moment dat. El a spus că momentul oricărei apropieri va depinde de momentul în care se va încheia războiul Rusiei în Ucraina, dar a spus că „nu se poate nega” că Rusia va fi întotdeauna vecinul Finlandei.

Întrebat despre comentariile lui Stubb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marţi că cele două ţări au avut legături puternice înainte ca Finlanda şi Suedia să se decidă să adere la NATO.

„Nu am avut niciun fel de probleme cu ei. A existat o cooperare reciproc avantajoasă. Companiile din cele două ţări au avut avantaje şi beneficii datorită acestei cooperări”, a declarat Peskov, dar a acuzat Helsinki şi Stockholm că acum „târăsc infrastructura militară NATO pe teritoriul lor”.

„Atât Finlanda, cât şi Suedia au preferat să reducă aceste relaţii practic la zero. Aceasta este, din păcate, starea tristă a relaţiilor noastre la care asistăm acum”, a spus el.

„Dar preşedintele Putin a spus în repetate rânduri că ţara noastră este deschisă să normalizeze relaţiile cu cei care doresc acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Suedia, ţara cu cel mai mare număr de buncăre din lume, investeşte aproximativ 10 mil. € pentru a-şi moderniza adăposturile antiatomice în următorii ”doi, trei ani”

Suedia anunţă că investeşte 100 de milioane de coroane suedeze (9,3 milioane de euro) în inspecţia, controlul şi renovarea adăposturilor atomice, după ce autorităţile au avertizat în mai multe rânduri că ţara este necesar să se pregătească de riscul unui război, relatează AFP.

Suedia – care are aproape 64.000 de adăposturi – este una dintre ţările cu cel mai mare număr de buncăre din lume.

Începând din 2024, Agenţia suedeză de Contingenţe Civile (MSB) şi-a intensificat inspecţiile şi controalele acestor adăposturi.

Suedia, care a devenit un stat membru NATO la începutul lui martie 2024, investeşte penttu a-şi îmbunătăţi capacităţile de funţcionare ale serviciilor de urgenţă în cazul unui conflict, consolida securitatea cibernetică şi completa stocurile de medicamente.

Un vast plan de modernizare a marilor adăposturi, capabile să găzduiască mii de persoane, este de asemenea în curs, a anunţat într-un comunicat, luni, MBS.

Aceste lucrări urmează să dureze ”doi, trei ani”, precizează agenţia.

”Până în prezent, au început lucrări la 25 dintre cele 80 de adăposturi speciale”, anunţea ea.

În 2025, MSB preconizează să continue o înlocuire a filtrelor în vederea îmbunătăţirii protecţiei de armamentul de război chimic şi radiologic.

În ianuarie, premierul Ulf Kristersson declara că Suedia nu se află ”în război, dar nici în pace”.

Această ţară nordică şi-a tăiat cheltuielile militare după Războiul Rece, însă a inversat această tendinţă după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Autorităţile suedeze şi-au reactivat conceput de ”apărare totală” în 2015 şi au intensifcat acest efort după invazia rusă a Ucrainei în 2022, numind un ministru al Apărării Civile, alături de ministrul Apărării, în vederea mobilizării întregii societăţi.