Ministrul Spînu face precizări privind livrarea gazului și energiei electrice

05/12/2022

News

SA „Energocom” a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES pentru luna decembrie. SA „Moldovagaz” va livra 5,7 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi malului stâng, inclusiv MGRES. Despre aceasta a anunțat vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. Acesta precizează că obligația de a achita pentru volumul zilnic de 5,7 milioane de metri cubi de gaze îi revine malului stâng. Potrivit vicepremierului, malul drept nu va plăti nimic pentru gazele livrate de „Gazprom” și va achita doar costul energiei electrice, transmite IPN.

Andrei Spînu a menționat că „Moldovagaz” nu a achitat plăți în avans pentru decembrie. Însă până pe data de 20 a lunii curente va achita consumul malului drept pentru luna noiembrie. „Conform contractului semnat între „Moldovagaz” și „Gazprom”, în luna decembrie trebuiau să fie livrate 406 milioane de metri cubi de gaz. Cele 5,7 milioane de metri cubi pe zi (31 de zile din decembrie) reprezintă 176,6 milioane de metri cubi. Altfel spus, „Gazprom” va livra doar 43% din volumele contractuale. Acest volum nu este nici pe departe suficient pentru a asigura cu gaz și energie electrică ambele maluri ale Nistrului”, susține vicepremierul.

Cât despre cantitatea de energie electrică procurată de la MGRES, pentru decembrie, aceasta va constitui aproximativ 204 mii MW, la un preț de 73 de dolari. „Pentru producerea a minim 204 mii MW (peste 53% din întreg consumul) de energie electrică pentru malul drept este nevoie de aproximativ 67 milioane de metri cubi de gaz. În concluzie, adăugând cantitățile livrate în primele trei zile ale lunii și volumul alocat pentru producerea electricității, pentru malul drept se va utiliza aproximativ 77,2 milioane de metri cubi de gaz (43%), iar pentru malul stâng – 99,4 milioane de metri cubi (57%)”, explică Andrei Spînu.

Acesta mai spune că în luna decembrie, malul stâng va primi aproximativ 3,2 milioane de metri cubi pe zi. „Acest gaz este suficient pentru a asigura cetățenii malului stâng cu gaz, energie termică și electricitate. Luna decembrie este o lună rece și consum mai mare decât noiembrie (reamintesc, în noiembrie au fost alocate 2,3 milioane de metri cubi pe zi). Acest volum de gaz va fi suficient și pentru a menține procesele tehnologice la companiile de pe malul stâng (inclusiv MMZ). Este evident că aceste companii nu vor putea activa în regim normal”, a declarat vicepremierul.

„În această săptămână, electricitatea cumpărata de „Energocom” de pe bursa română a depășit prețul de 400 de euro. Procurarea la preț de peste 400 EUR/MW ar fi dus inevitabil la o creștere suplimentară de tarif în luna decembrie. Cel mai probabil ar fi trebuit să avem un tarif de peste 8 lei. Contractele bilaterale cu România (la preț de 90 EUR) nu acoperă tot necesarul. În toată regiunea, inclusiv România, este deficit de electricitate. În schimb, după semnarea contractului cu MGRES, tariful nu va mai crește, iar Comisia pentru Situații Excepționale va decide să se revadă tariful. ANRE urmează să reducă tariful chiar începând cu luna decembrie. Sunt premise reale pentru a avea un tarif în jur de 4 lei. Vom avea o scădere de 25% în cel mai scurt timp”, mai menționează Andrei Spînu.

Victoria Furtună a depus la procuratură un denunț pe problema premiilor acordate Maiei Sandu

Șefa partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afirmă că președinta Maia Sandu a acceptat premii contrar legii, în anii 2024-2025, și că acestea nu au fost indicate în declarația sa de avere și interese. Din acest motiv, Furtună a depus un denunț la Procuratura Generală, „pe faptul bănuielii rezonabile de săvârșire a unor infracțiuni grave de către președintele Republicii Moldova”, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, Victoria Furtună a declarat că denunțul său nu este un act politic, ci unul de responsabilitate, civic și constituțional, iar tot ce a indicat în el se bazează pe probe relevante. Politiciana cere să fie intentat un proces penal, să fie formate, peste hotare, comisii rogatorii care să stabilească circumstanțele și motivele din care președintei „i-au fost acordate premii în sumă de 155 de mii de euro, pe când poporul moare de foame”.

Potrivit Victoriei Furtună, în perioada 2024-2025 Maia Sandu a ridicat premii de zeci de mii de euro: 30 de mii de euro în ianuarie 2024 – premiul „Timișoara pentru Valori Europene”, 25 de mii de euro în mai 2024 – premiul „Robert Blum pentru Democrație”, 100 de mii de euro în februarie 2025 – premiul „Reinhard Mohn”.

Furtună afirmă că acești bani nu au fost incluși de Sandu în declarația de venituri și interese și că, potrivit legii, nu trebuiau acceptați.

Maia Sandu anunțase anterior că premiile care i-au fost acordate vor merge pentru donații. Președinția a concretizat că premiul „Timișoara pentru Valori Europene” a fost donat organizației „Prietena Mea”, suma de 25 de mii de euro, care a însoțit Premiul „Robert Blum pentru Democrație 2024”, a fost donată pentru reparația bisericii „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din satul Nișcani, Călărași, iar 100 de mii de euro, aferenți premiului Reinhard Mohn, au fost direcționați în proiecte la Risipeni, satul natal al președintei Maia Sandu.

Cum protejăm pomii fructiferi de înghețurile de primăvară

Înghețurile târzii de primăvară reprezintă un risc major pentru pomii fructiferi, afectând mugurii, florile și fructele în formare, cu impact direct asupra producției.Atât micii grădinari, cât și pomicultorii profesioniști trebuie să adopte metode eficiente pentru a reduce aceste riscuri.

Ulterior, din cauza afectării organelor generative de îngheț, unii pomi s-ar putea să nu mai rodească. Amintim că, fiecare specie în funcție de fenofaza în care se află organul generativ are rezistență diferită la îngheț:

Metode de protecție a pomilor de îngheț pentru grădinari, recomandate de agrobisnes.ro

1. Alegerea amplasamentului și gestionarea microclimatului

Plantarea pomilor pe terenuri ușor înălțate, unde aerul rece se lasă natural, reduce semnificativ riscul de îngheț. Evitați zonele joase sau depresiunile unde aerul rece poate stagna.

2. Folosirea materialelor de protecție.

Utilizați pături agrotextile, pânză de sac, folie microporoasă sau alte materiale respirabile pentru a acoperi pomii în nopțile cu risc de îngheț. Fixarea la sol este esențială pentru menținerea căldurii.

Nu se recomandă folosirea foliei de polietilenă deoarece aceasta favorizează creşterea umidităţii la nivelul coroanei, ceea ce cresc şansele de îngheţ.

De asemenea, folia trebuie aplicată doar pe timpul nopţii, în perioadele cu temperaturi scăzute, iar pomi descoperiţi pe timpul zilei, atunci când aerul se încălzeşte şi creşte riscul apariţiei condensului.

3. Udarea solului înainte de îngheț

Solul bine umezit în ziua premergătoare înghețului va reține mai bine căldura, degajând-o în timpul nopții și protejând astfel pomii.

ALTE METODE

Metodele fizice de protecţie a pomilor fructiferi contra îngheţului:

perdele de fum
producerea de curenţi de aer cald
ploaie artificială
acoperire cu folie

Metode „chimice” de protecţie a pomilor fructiferi contra îngheţului cuprind tratamente cu biostimulatori pentru creşterea rezistenţei de şocul termic.

Fumul – cea mai veche metodă de combatere a îngheţului

Incendierea unor resturi vegetale din livadă (crengi, frunze) sau baloţi de paie – rămâne una dintre cele mai comune metode de combatere a îngheţului în livezi şi vii.

În sistem clasic, de cele mai multe ori, pentru producerea fumului se utilizează baloţi de paie, plasaţi strategic între rânduri în plantaţie, pe direcţia curenţilor de aer, astfel încât fumul să realizeze o perdea de protecţie care să împiedice răcirea solului şi a pomilor.

Se recomandă folosirea de paie umede, rumeguş sau alte substanţe puternic fumigene, cu ardere lentă şi care să producă un fum persistent, „gros”/dens, uniform distribuit pe întreaga suprafaţă a livezii.

Uniunea Europeană îi propune lui Trump tarife „zero” la toate produsele industriale. „În caz contrar, vom răspunde prin contramăsuri”

Comisia Europeană a oferit Statelor Unite o înțelegere pentru eliminarea tarifelor la toate bunurile industriale, în cadrul negocierilor comerciale, potrivit Euronews și CNN.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a subliniat intenția de a riposta la politicile lui Donald Trump în cazul eșuării discuțiilor, scrie libertatea.ro

Trump a anunțat un tarif general de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană, care va intra în vigoare pe 9 aprilie. Oțelul, aluminiul și automobilele vor fi supuse unei rate separate de 25%. În total, peste 380 de miliarde de euro în produse fabricate în UE vor fi afectate.

Oferta „zero-pentru-zero” a Uniunii Europene pentru SUA

„Suntem gata să negociem cu SUA. Într-adevăr, am oferit tarife zero-pentru-zero pentru bunurile industriale, așa cum am făcut cu succes cu mulți alți parteneri comerciali”, a declarat președinta Comisiei luni după-amiază.

„Pentru că Europa este întotdeauna pregătită pentru o înțelegere bună. Deci o păstrăm pe masă. Dar suntem, de asemenea, pregătiți să răspundem prin contramăsuri și să ne apărăm interesele.”, a spus ea.

Îngrijorări privind impactul global al tarifelor lui Trump

Von der Leyen a descris tarifele ample ale lui Trump ca fiind un „punct major de cotitură pentru Statele Unite” care ar avea „costuri imense” pentru consumatorii și companiile americane și ar aduce o lovitură „masivă” economiei globale.

Pe lângă impactul imediat asupra fluxurilor comerciale UE-SUA, care pune în pericol miliarde, Comisia este, de asemenea, îngrijorată de potențialele ramificații pe care decizia lui Trump le va avea asupra comerțului internațional – în special asupra Asiei.

Monitorizarea schimbărilor în comerțul global

„Ne vom proteja, de asemenea, împotriva efectelor indirecte prin devierea comerțului. În acest scop, vom înființa o „Grupă de lucru pentru supravegherea importurilor’”, a spus ea.

„Analizăm care sunt importurile istorice pe care le avem și le-am avut și (dacă) există vreo creștere bruscă specifică a unui anumit produs sau într-un anumit sector asupra căruia trebuie să acționăm.”

Bruxelles-ul se teme că țările asiatice, ale căror economii depind de exporturi, vor fi excluse de pe piața americană și își vor redirecționa produsele către Europa ca alternativă.

China este o cauză deosebită de îngrijorare, deoarece se află deja sub intens control pentru inundarea Occidentului cu bunuri ieftine, puternic subvenționate.

Preşedintele american Donald Trump a recționat, luni, pe reţeaua sa Truth Social, susținând că Statele Unite vor câştiga miliarde de dolari din tarifele pe care le-a impus altor ţări și a acuzat „jefuitorul” China pentru că a ripostat la taxele vamale impuse de SUA, relatează CNN.

Peste 50 de țări au contactat Casa Albă pentru a iniția discuții comerciale, a declarat directorul Consiliului Economic Național al SUA, Kevin Hassett.

Bursa americană crește puternic, după ce UE a anunțat că este deschisă negocierilor

Bursele din Statele Unite au deschis sesiunea de tranzacționare de luni, 7 aprilie, în creștere puternică, după ce Uniunea Europeană a anunțat că este deschisă negocierilor și propune zero taxe pentru importurile americane.

La ora 17.18 ora Moldovei, indicele Dow 30 era pe plus cu 1,11%, indicele S&P 500 înregistra o creștere de 2,25%, iar indicele Nasdaq – unde se află principalele companii de tehnologie – consemna un plus de 3,21%.

Anterior, bursele americane erau așteptate să deschidă pe roșu, după ce președintele american Donald Trump a declarat în weekend că piețele financiare trebuie să își ia „medicamentele”, afirmație care arăta că nu este deschis la negocieri.

În același timp, Jamie Dimon – șeful JPMorgan, cea mai mare bancă americană – a avertizat că tarifele pot aduce mari probleme.