Moldova va achiziționa circa 3 milioane de vaccinuri anti-Covid-19

Conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Vaslui, România, a anunţat, vineri, că în urma unor analize efectuate la morcovi proveniţi dintr-un lot importat din Republica Molvova, s-a depistat prezenţa de pesticide peste limita admisă.

O concentraţie crescută de pirimifos-metil

Conform unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii instituţiei, proba a fost prelevată la Punctul de Inspecţie la Frontieră Albiţa, dintr-un lot de 23 de tone de morcovi, pe data de 10 aprilie 2025, iar rezultatele analizei de laborator au indicat o concentraţie crescută de pirimifos-metil.

„Întrucât pesticidul neautorizat pirimifos-metil nu este apt consumului uman, am dispus efectuarea unei anchete şi luarea tuturor măsurilor de retragere de pe piaţă a produselor contaminate. Întreaga cantitate importată – 23.000 kg de morcovi clasa II, recolta anului 2024 – aparţine unei societăţi din Suceava, fiind destinată comercializării pe piaţa din România. Având în vedere riscurile pentru sănătatea consumatorilor, DSVSA Vaslui a informat de urgenţă sistemul RASFF (Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje), atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova. Am dispus măsuri de reţinere oficială a produsului şi interzicerea distribuirii către consumatori, urmând ca întreaga cantitate să fie neutralizată conform legislaţiei în vigoare”, a precizat directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, în comunicatul de presă citat de Agerpres.

Pirimifos-metil este un insecticid din clasa organofosforicelor, utilizat pentru protecţia culturilor, dar care, în concentraţii ridicate, poate avea efecte toxice asupra sistemului nervos uman, în special în cazul unei expuneri repetate sau accidentale.

Deocamdată autoritățile din Moldova nu au venit cu informații referitor la acest subiect.

Astăzi au fost lansate oficial lucrările de construcție a primului pod rutier peste râul Prut din ultimele șase decenii, în cadrul evenimentului „Podul de Flori 2025”, desfășurat în Piața Independenței din Ungheni.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova și ai autorităților române, oficiali locali, parteneri internaționali și mii de cetățeni din ambele țări, pentru a marca atât un moment istoric de colaborare, cât și un pas concret spre îmbunătățirea conectivității dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Podul Ungheni–Ungheni va face parte din Autostrada Unirii și va conecta direct rețelele rutiere ale Republicii Moldova și României. Proiectul are un caracter strategic pentru dezvoltarea infrastructurii regionale, facilitarea transportului de mărfuri și persoane și susținerea comerțului transfrontalier.

Construcția acestui obiectiv major de infrastructură este posibilă datorită cooperării strânse între autoritățile celor două state și sprijinului oferit de partenerii europeni. În paralel, sunt prevăzute investiții complementare în rețelele de drumuri, infrastructură vamală și facilități logistice.

Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat: „Munca și colaborarea stau la baza rezultatelor pe care le vedem astăzi. Sunt convins că până la sfârșitul anului vom finaliza proiectele de fezabilitate pentru alte patru poduri peste Prut, iar în 2026 vom trece la faza de proiectare. Prin aceste proiecte, dezvoltăm Moldova, întărim relațiile dintre ambele maluri ale Prutului și readucem Republica Moldova în centrul circuitelor economice europene.”

Viceprim-ministrul din Guvernul României, Marian Neacşu, a subliniat că în anii 90′ a fost vremea podurilor de flori, în anii 2000 și încoace, până de curând, a fost vremea podului de suflete, iar acum a venit timpul podurilor construite din beton și fier. „Un pod reprezintă o cale, iar acest pod în regim de autostradă este calea Moldovei prin România spre Europa, calea adevărată pe care și voi, românii din partea această a Prutului, și noi, românii din partea cealaltă, ne-o dorim și, cu siguranță, o vom ajunge”, a declarat vicepremierul român.

Evenimentul a inclus și un program artistic dedicat aniversării a 35 de ani de la prima ediție a Podului de Flori din 1990 – un simbol puternic al legăturii dintre cetățenii celor două maluri ale Prutului.

Aproape 1650 de persoane, printre care lichidatorii consecințelor avariei nucleare de la Cernobîl, vor primi un ajutor material de 1000 lei de la stat. Casa Națională de Asigurări Sociale urmează să asigure transferul mijloacelor financiare, precizează Ministerul Muncii și Protecției Sociale, citat de IPN.

Ajutor material vor primi persoanele a căror dizabilitate este cauzată de participarea după catastrofa de la Cernobîl, persoanele care s-au îmbolnăvit de boală actinică sau căpătat dizabilități în urma experiențelor nucleare, avariilor cu radiație ionizată și a consecințelor acestora la obiectivele atomice civile sau militare în timpul îndeplinirii serviciului militar ori special, menționează Ministerul de profil.

De asemenea, banii vor fi transferați familiilor participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl decedați – soțiilor, iar în cazul lipsei acestora, unora dintre părinți.

Pe 1 aprilie curent au fost indexate cu 10% pensiile stabilite în temeiul Legii privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Statul garantează acestor categorii o serie de compensații și ajutoare materiale, printre care alocații lunare de stat în caz de dizabilitate severă, accentuată și medie, compensație unică pentru prejudiciul adus sănătății, ajutor material anual pentru însănătoșire, bilete de tratament sanatorial gratuite.

Anual, pe 26 aprilie, este marcată Ziua comemorării victimelor catastrofei de la Cernobîl și ale altor avarii nucleare, pentru a omagia eroismul cetățenilor Republicii Moldova, participanți la lichidarea consecințelor dezastrului provocat de tragicul accident acum 39 de ani.