Muzeul Național de Istorie prezintă drama românilor basarabeni. Expoziție comemorativă, la 75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări

04/07/2024

News

Muzeul Național de Istorie a Moldovei organizează miercuri, 3 iulie 2024, ora 13:15, pe holul de la etaj, vernisajul expoziției „Memoria deportărilor”, consacrată comemorării a 75 de ani de la desfășurarea celui de al doilea val de deportări în masă în RSS Moldovenească, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

Demersul expozițional relevă aspecte privind istoria și memoria victimelor Operațiunii „Sud” din noaptea de 5-6 iulie 1949, aducând în atenția publicului vizitator materiale documentare, mărturii, obiecte personale, opere de artă, materiale video tematice. Vestigiile expuse elucidează contextul în care a avut loc organizarea celui de al doilea val de deportări, transportarea și dislocarea basarabenilor în așezările speciale din regiunile de est ale URSS, precum și exemple din practicile recente de cinstire a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din perioada RSS Moldovenească.

Regimul de reședință impus, frigul aspru și alimentația în limitele rației de pâine, munca extenuantă, școlarizarea copiilor în limba rusă erau determinate de ideologia statului-partid privind lichidarea „dușmanilor poporului” și de miturile politice despre educarea „Omului Sovietic” sau „copilăria fericită în URSS”. Memoria și narațiunile orale ale supraviețuitorilor din rândul basarabenilor deportați în noaptea de 5-6 iulie 1949, precum și vestigiile prezentate în expoziție care le documentează istoria, pun în evidență suferința produsă de despărțirea de propria casă și confiscarea averii agonisite prin munca proprie, înstrăinarea de locurile natale și rusificarea forțată, moartea subită a celor care nu au avut puteri să supraviețuiască ororilor ocupației sovietice, dar și tăcerea impusă decenii la rând de către regimul totalitar-comunist în RSS Moldovenească.

Persoanele deportate în rezultatul Operațiunii „Sud” au fost impuse să se adapteze condițiilor extreme, elaborându-și noi roluri și rețele sociale: prin interacțiunea cu oamenii locului și cu autoritățile locale; prin integrarea, pe cât era posibil, în mediul cultural străin; prin învățarea limbii ruse care era declarată limba oficială de comunicare în URSS; prin performarea loialității politice și practicarea autocenzurii care facilita reintegrarea în societate și substituirea statutului de „dușman al poporului” cu cel de „cetățean sovietic”.

Astăzi, la mai bine de trei decenii de la semnarea Declarației de Independență (1991), valorificarea complexă și sistematică a memoriei victimelor trecutului totalitar în Republica Moldova rămâne un deziderat al decomunizării și democratizării. Comunitățile locale ale memoriei din satele și orașele Republicii Moldova oferă exemple și modele demne de urmat în direcția cunoașterii istoriei și memoriei. Or, dimensiunea simbolică a acțiunilor comemorative vine să constituie pentru memoria victimelor regimului comunist una din formele principale de (re)cunoaștere și de asumare cu inteligență a trecutului traumatizant.

Expoziția prezintă recursul la istorie și memorie ca un act de justiție simbolică adus tuturor victimelor Operațiunii „Sud” din 5-6 iulie 1949 în RSS Moldovenească, contribuind astfel la edificarea unei culturi europene a memoriei în societatea din Republica Moldova.

Expoziția „Memoria deportărilor” va putea fi vizitată între 3 iulie – 3 august 2024, pe holul de la etaj al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (mun. Chișinău, str. 31 August 1989, 121A).

Incendiu puternic în Chișinău, izbucnit într-o casă de locuit. Au intervenit cinci echipaje de pompieri

Un incendiu a izbucnit astăzi într-o casă de locuit de pe strada Sfântul Andrei, 38, din Chișinău.

Incendiu puternic în Chișinău: IGSU anunță nivel sporit de intervenție Foto: Telegram

Potrivit IGSU, apelul la 112 a fost recepționat la ora 10:45, iar la fața locului au fost îndreptate cinci echipe de pompieri.

Ajunși, aceștia au stabilit ca flăcările au cuprins în totalitate locuința. Actualmente angajații IGSU lucrează la fața locului pentru localizarea și lichidarea incendiului.

Totodată, IGSU menționează că s-au format patru sectoare de luptă, fiind anunțat nivel sporit de intervenție. De asemenea, din interiorul locuinței a fost evacuată o persoană.

Cauza și circumstanțele urmează a fi stabilite de specialiști.

Sărbătoare în Iran: noul președinte, ales cu 53,3% din voturi, promite încheierea „izolării” țării

Massoud Pezeshkian a fost ales noul președinte al Iranului, învingându-l pe rivalul său conservator Saeed Jalili, scrie BBC. Votul a fost declarat în favoarea doctorului Pezeshkian după ce acesta a obținut 53,3% din cele peste 30 de milioane de voturi numărate. Saeed Jalili a înregistrat 44,3%, scrie digi24.ro.

Al doilea tur a avut loc după ce niciun candidat nu și-a asigurat majoritatea în primul tur al alegerilor din 28 iunie, care a înregistrat o prezență istorică scăzută la vot, de 40%. Alegerile au fost convocate după ce fostul președinte al Iranului, Ebrahim Raisi, a murit într-un accident de elicopter, în luna mai.

Ministerul iranian de Interne declarase, anterior, că Massoud Pezeshkian era în frunte, adăugând că estimările iniţiale apreciau prezenţa la vot la aproximativ 50%. Chiar înainte ca rezultatele finale să fie anunțate de Ministerul de Interne al Iranului, susținătorii lui Pezeshkian au ieșit în stradă în Teheran și în alte orașe, pentru a sărbători. În videoclipurile postate pe rețelele sociale se văd numeroși tineri dansând și fluturând steagul verde semnătură al campaniei sale, în timp ce mașinile care treceau claxonau.

Dr. Pezeshkian, un fost chirurg cardiac, critică renumita poliție morală a Iranului și a făcut furori după ce a promis „unitate și coeziune”, precum și încheierea „izolării” Iranului de lume. El a cerut, de asemenea, „negocieri constructive” cu puterile occidentale, cu privire la reînnoirea acordului nuclear din 2015, în care Iranul a fost de acord să-și limiteze programul nuclear, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor occidentale. Rivalul său, Saeed Jalili, este cunoscut pentru poziția sa dură anti-occidentală și pentru opoziția față de restabilirea acordului nuclear, despre care, spune el, a depășit „liniile roșii” ale Iranului.

Prezența la vot la ultimul tur de scrutin a fost de 50% – mai mare decât la primul tur de săptămâna trecută, când prezența la vot a fost cea mai scăzută de la revoluția islamică din 1979, pe fondul nemulțumirii larg răspândite, dar încă scăzută. Nemulțumirea larg răspândită a însemnat că milioane de oameni au boicotat alegerile. Unii alegători care nu au votat în primul tur au fost convinși să voteze pentru doctorul Pezeshkian de data aceasta, pentru a-l împiedica pe Jalili să devină președinte. Ei se temeau că o victorie a lui Jalili va aduce Iranului decât mai multe sancțiuni și mai multă izolare.

Încă patru atleți moldoveni calificați la Jocurile Olimpice

Echipa Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris s-a mărit. Alți 4 sportivi s-au calificat în proba de atletism. Cea de-a 33-a ediție a Olimpiadei de vară se va desfășura între 26 iulie și 11 august.

Cei 4 atleți care s-au alăturat lotului olimpic sunt Serghei Marghiev, care evoluează în proba de aruncare a ciocanului, Andrian Mardare, care practică aruncarea suliței, Alexandra Emilianov, la aruncarea discului, și Dimitriana Bezede, la aruncarea greutății, conform Moldova 1.

Pentru a obține dreptul de a participa la Jocurile Olimpice de la Paris, la atletism, sportivii trebuiau să se claseze nu mai jos de locul 32 în topul mondial. Astfel, Marghiev este pe locul 26, Mardare pe treapta a 13-a, Emilianov pe locul 24, iar Bezede – pe poziția a 27-a.

În total, la atletism, Republica Moldova va fi reprezentată de 5 sportivi. Zalina Marghiev obținuse cota încă în luna mai, când a îndeplinit baremul de calificare în proba aruncarea ciocanului.

La moment, țara noastră are deja 25 de sportivi calificați la Olimpiada de la Paris.