Supravieţuitorii unui dezastru maritim soldat cu moartea probabil a sute de migranţi în apropiere de Grecia au povestit că traficanţii din Africa de Nord i-au înghesuit pe oameni într-o ambarcaţiune de pescuit extrem de uzată. Aceştia au povestit condiţiile infernale în care au călătorit, fără să aibă apă sau mâncare, atât deasupra cât şi sub punte, relatează Reuters. citat de news.ro.
De asemenea, unii au povestit că sfârşitul tragic, atunci când a avut loc, a fost grăbit de acţiunile gărzii de coastă elene. Aceştia au povestit autorităţilor judiciare despre o încercare nereuşită de remorcare a traulerului supraîncărcat care a provocat răsturnarea ambarcaţiunii în primele ore ale zilei de 14 iunie.
O tentativă dezastruoasă de remorcare a gărzii de coastă a fost relatată în şase din cele nouă declaraţii ale supravieţuitorilor prezentate oficialilor judiciari greci care investighează cauzele tragediei, potrivit probelor consultate de Reuters.
Un supravieţuitor sirian a declarat că el şi alţi migranţi aflaţi la bordul vasului Adriana, care se defectase în drum spre Italia, au strigat „Stop!” după ce o navă a pazei de coastă elene a ataşat o frânghie la prova traulerului şi a început să îl tragă în timp ce lua viteză.
Ambarcaţiunea cu migranţi s-a înclinat pe stânga şi pe dreapta şi apoi s-a răsturnat, a adăugat el.
Alţi trei martori au declarat că nu ştiu ce a provocat răsturnarea vasului Adriana. Reuters nu publică numele celor nouă supravieţuitori care au oferit aceste mărturii, care nu au fost făcute publice.
Declaraţiile celor şase martori se contrazic cu declaraţiile publice date de paza de coastă şi de guvernul grec, care au precizat că nu s-a încercat tractarea ambarcaţiunii şi că aceasta s-a răsturnat când paza de coastă se afla la aproximativ 70 de metri distanţă.
Ministerul Transporturilor Maritime, care supraveghează paza de coastă, a declarat pentru Reuters că nu poate comenta aspecte care fac obiectul unei anchete confidenţiale şi în curs de desfăşurare de către procurori. Procurorilor greci le este interzis prin lege să comenteze anchetele în desfăşurare.
Cei nouă supravieţuitori şi-au prezentat mărturiile la 17-18 iunie anchetatorilor care efectuează o investigaţie preliminară a dezastrului. Α un grup de presupuşi traficanţi, arestaţi la 15 iunie sub acuzaţii care includ omor prin imprudenţă, trafic de migranţi şi provocarea unui naufragiu, au fost încarceraţi în aşteptarea unei anchete mai ample care ar putea culmina cu un proces. Aceştia neagă că au comis vreo infracţiune.
Episodul remorcării a fost povestit şi de alţi doi supravieţuitori care au fost intervievaţi separat de Reuters şi care au cerut să nu fie identificaţi de teama unor represalii din partea autorităţilor greceşti. Unul dintre ei, care şi-a dat doar numele de Mohamed, a descris momentele terifiante din momentul în care Adriana s-a răsturnat, despre care spune că s-a produs atunci când paza de coastă a început să tracteze ambarcaţiunea.
„Ne-au tras repede şi ambarcaţiunea s-a răsturnat. S-a mişcat la dreapta, la stânga, la stânga, la dreapta şi s-a răsturnat. Oamenii au început să cadă unii peste alţii”, a spus el. „Oamenii erau unii peste alţii, oamenii ţipau, oamenii se înecau unii pe alţii. Era noapte şi erau valuri. A fost înfricoşător”.
La 15 iunie, un purtător de cuvânt al pazei de coastă, răspunzând la relatările presei locale care citează unii supravieţuitori care au declarat că traulerul a fost remorcat, a negat public că o navă a pazei de coastă ar fi ataşat o frânghie navei Adriana în vreun moment.
O zi mai târziu, paza de coastă şi-a modificat declaraţia: a spus că nava sa a ataşat o frânghie vasului Adriana pentru a-l ajuta să se apropie pentru a comunica. Paza de coastă a negat că ar fi încercat ulterior să tracteze traulerul, spunând că a păstrat distanţa.
Nikos Spanos, un amiral în retragere din cadrul gărzii de coastă greceşti, a declarat pentru Reuters că este puţin probabil ca o navă a gărzii de coastă să fi încercat o manevră atât de periculoasă precum tractarea traulerului aflat în dificultate.
„Scopul său (al gărzii de coastă) a fost de a stabili un contact mai bun pentru a ajuta nava şi de a evalua situaţia. Aceasta este interpretarea mea. Pentru că, dacă ar fi încercat să o remorcheze sau orice altceva, ar fi fost prea riscant şi nu ar fi fost modalitatea corectă de a face acest lucru.”
JURNALUL DE BORD AL NAVEI GĂRZII DE COASTĂ, PREZENTAT AUTORITĂŢILOR JUDICIARE
Când vasul Adriana s-a răsturnat şi s-a scufundat la 47 de mile la sud-vest de Pylos, în apele internaţionale aflate în jurisdicţia de căutare şi salvare a Greciei, transporta între 400 şi 750 de migranţi, majoritatea din Siria, Egipt şi Pakistan, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.
În total, au fost găsiţi 104 supravieţuitori, iar salvatorii spun că este puţin probabil să mai fie recuperat altcineva, viu sau mort, într-una dintre cele mai adânci zone ale Mediteranei.
Jurnalul de bord al navei gărzii de coastă a fost, de asemenea, prezentat autorităţilor judiciare şi detaliază două cazuri la două ore distanţă unul de celălalt, când nava gărzii de coastă s-a apropiat de Adriana, potrivit probelor.
La ora 23:40, pe 13 iunie, nava s-a apropiat de trauler, care avea un motor defect, şi a legat o frânghie de ambarcaţiune pentru a-i permite să se apropie şi să vorbească cu cei de la bord ca să evalueze situaţia şi dacă au nevoie de ajutor, se arată în jurnal.
Oamenii de la bord au strigat „Nu ajutor” şi „Go Italy” şi au dezlegat frânghia, potrivit jurnalului, care a precizat că motorul navei Adriana a fost apoi repornit şi că aceasta s-a îndreptat spre vest.
Apoi, la ora 1:40, nava pazei de coastă a fost instruită de centrul său de operaţiuni să se întoarcă la trauler pentru a inspecta starea acestuia, după ce Adriana nu se mai deplasa.
Nava gărzii de coastă s-a apropiat la o distanţă de aproximativ 70 de metri de Adriana şi a auzit multe strigăte, iar în mai puţin de şapte minute traulerul s-a răsturnat, potrivit jurnalului.
55 DE DOLARI ÎN PLUS PENTRU O PUNTE „MAI SIGURĂ”
Adriana a pornit de pe o plajă din oraşul libian Tobruk sau din apropierea acestuia în jurul datei de 10 iunie, potrivit supravieţuitorilor. Înainte de a se îmbarca, traficanţii le-au luat lucrurile oamenilor şi au aruncat sticlele cu apă potabilă pentru a face loc pentru mai multe persoane, a declarat supravieţuitorul Mohamed pentru Reuters.
Fiecare călător avea la dispoziţie doar 40 de cm de spaţiu, a declarat un migrant sirian autorităţilor judiciare, potrivit dovezilor.
11 supravieţuitori au declarat că au plătit între 4.500 şi 6.000 de dolari pentru această călătorie, iar traficanţii le-au spus că vor ajunge în Italia în trei zile. Trei supravieţuitori au declarat autorităţilor că au plătit între 50 şi 200 de euro (55-220 de dolari) în plus pentru locuri pe puntea exterioară, considerate mai sigure.
Aceştia se numără printre miile de persoane care au încercat să ajungă în sudul Europei în acest an, plecând cu ambarcaţiuni din Africa de Nord. Peste 50.000 de treceri „neregulamentare ale frontierei” din Mediterana Centrală, dintre care cele mai multe încep în Tunisia şi Libia, au fost detectate în primele cinci luni ale anului 2023, în creştere cu 160% faţă de anul trecut, potrivit datelor agenţiei de frontieră a UE.
La o săptămână după tragedia din apropierea Greciei, au existat temeri că peste 30 de migranţi au murit după ce o barcă pneumatică care se îndrepta spre Insulele Canare din Spania s-a scufundat.
