Nemo, prima persoană non-binară care câștigă Eurovision. Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare

Eurovision 2024 a fost câștigat de Elveția și de melodia The Code, interpretată de Nemo, în vârstă de 24 de ani, care folosește pronumele ei. Nemo este prima persoană non-binară care câștigă concursul Eurovision. Ediția din acest an, la care România nu a participat, a stat sub semnul protestelor din oraşul gazdă Malmo, faţă de participarea Israelului, din cauza războiului din Gaza.

Elveția a câștigat Eurovision 2024, care s-a desfășurat sâmbătă, 11 mai, la Malmo Arena, din Suedia, ediție la care România nu a participat, din cauza constrângerilor financiare. Marele premiu al ediției cu numărul 68 a fost adjudecat de Nemo, care a obținut 591 de puncte, cu melodia „The Code”. Pe locul al doilea s-a clasat Croația, cu 547 de puncte, iar pe locul trei, Ucraina cu 453.

„Vreau să vă mulțumesc foarte mult, sper că acest concurs își va putea respecta promisiunea și va continua să susțină pacea și demnitatea pentru fiecare persoană din această lume”, a spus Nemo, după ce a primit trofeul Eurovision, care a fost înmânat de Loreen, câștigătoarea Eurovision 2023.

Clasamentul final Eurovision 2024

Câșigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar a primit altul în schimb

Câștigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar acesta a fost cel mai mic incident dintre toate cele care au avut loc la ediția cu numărul 68.

Nemo a primit trofeul oficial din sticlă al concursului, care are forma unui microfon clasic, cu detalii pictate. Artistul a spart premiul fragil la scurt timp după ce i-a fost înmânat, dar a primit unul nou pentru a-l înlocui, notează News.ro.

„Nu am spart doar codul, am spart şi trofeul”, a spus Nemo, râzând, la conferinţa de presă de după victorie, referindu-se la versurile melodiei cu care a câştigat competiţia.

Nemo, supărat la conferința de presă

După ce și-a spart trofeul, acesta i-a criticat pe organizatori, spunând că și concursul are nevoie de „câteva reparații”. El a acuzat Eurovision de dublu standard, după ce nu s-ar fi permis intrarea în arena din Malmo cu steagul comunității non-binare.

Nemo este una dintre cele două persoane non-binare care au participat la ediția din acest an a Eurovision, pe lângă Bambie Thug, care a reprezentat Irlanda.

Cu toate acestea, Nemo, câștigătorul finale Eurovision 2024, acuză organizatorii de dublu standard și subliniază că acestui concurs nu i-ar strica „câteva reparații”.

„Este de necrezut. A trebuit să strecor pe furiș (n.r. steagul), pentru că Eurovision a spus nu, dar am făcut-o oricum. Sper că și alții au făcut asta. Dar este clar un dublu standard. Am spart codul și trofeul, poate trofeul poate fi reparat, poate și Eurovision are nevoie de puține reparații”, a spus Nemo la conferința de presă.

Cine este Nemo, câștigătorul Eurovision 2024

Câștigătorul Eurovision 2024, elvețianul Nemo, este prima persoană non-binară care câștigă marele premiu al concursului muzical, scrie bbc.com.

Nemo Mettler s-a născut la Biel/Bienne în 1999, lansând primul album „Clownfisch” în 2015 și câștigând o serie de premii până la vârsta de 18 ani. Acum, la 24 de ani, Nemo a lansat patru albume de studio, dar a fost în mare parte necunoscut în afara Elveției până la concursul Eurovision din acest an.

În noiembrie 2023, Nemo a ieșit în evidență ca fiind non-binar într-un interviu acordat presei elvețiene, unde a declarat că preferă să fie numit „they”/„ei” în limba engleză și să folosească prenumele în loc de pronume în limba germană, notează stirileprotv.ro.

Nemo, câștigătorul Eurovision 2024. Foto: Profimedia

Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare la Eurovision 2024

Melodia câştigătoare a lui Nemo, „The Code”, a fost scrisă de Benjamin Alasu, Lasse Midtsian Nymann, Linda Dale şi Nemo Mettler, şi îmbină opera, rap, pop. Piesa vorbește despre călătoria către înțelegerea și acceptarea identității non-binare. Versurile se referă la drumul parcurs de Nemo, descoperind că nu se identifică nici ca bărbat, nici ca femeie.

Într-un comunicat de presă trimis de postul de televiziune elvețian SRF, și citat de TVR, Nemo a spus: „Este o onoare incredibilă să pot reprezenta Elveția la ESC. Platforma Eurovision oferă o oportunitate imensă de a construi punți între diferite culturi și generații. De aceea este foarte important pentru mine, ca persoană queer, să mă implic pentru întreaga comunitate LGBTQIA+.

“The Code” este despre călătoria pe care am început-o cu în momentul în care am realizat că nu sunt nici bărbat, nici femeie. Să mă găsesc pe mine însumi a fost un proces lung și adesea dificil pentru mine. Dar nimic nu mă face să mă simt mai bine decât libertatea pe care am câștigat-o realizând că sunt non-binar”.

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

  • Finlanda (52), 
  • Țările de Jos (52), 
  • Norvegia (55), 
  • Germania (69), 
  • Slovenia (68), 
  • Danemarca (71), 
  • Elveția (73), 
  • Armenia (79), 
  • Suedia (80),
  • Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

  • Macedonia de Nord (+25,5%), 
  • Cipru (+24,8%), 
  • Turcia (+15%), 
  • Azerbaidjan (+12,5%), 
  • Irlanda (+11,7%), 
  • Muntenegru (+11,3%), 
  • Armenia (+10,6%), 
  • Croația (+10,4%), 
  • Ungaria (+8,7%), 
  • Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
  • Georgia (+8,2%), 
  • Bulgaria (+8,1%), 
  • Austria (+6,8%), 
  • Italia (+5,7%),
  • Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35). 

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.

Companiile japoneze, invitate să investească în Moldova

Valorificarea oportunităților economice și investiționale, ultimele evoluții din regiune și consolidarea relațiilor apropiate cu Japonia au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu viceministrul pentru Afaceri Internaționale în cadrul Ministerului Finanțelor din Japonia, Masato Kanda, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 5-6 iunie.

Șeful Executivului a apreciat susținerea consecventă pe care Japonia o acordă țării noastre de-a lungul anilor, ceea ce ajută Republica Moldova să realizeze obiectivele de creștere a calității vieții oamenilor. În acest sens, premierul a accentuat cooperarea în domeniul agricol, cel al sănătății, dar și alte sectoare cheie pentru modernizarea țării. În același timp, premierul Dorin Recean s-a referit la importanța valorificării potențialului de cooperare economică dintre cele două state, reiterând interesul țării noastre pentru atragerea de noi investiții nipone în sectorul IT și industria creativă, industria auto, energia regenerabilă, producerea și prelucrarea produselor agricole, medicină și electronică. „Guvernul construiește infrastructura și condițiile necesare pentru antreprenorii care vin să investească în Republica Moldova. Suntem o țară sigură pentru dezvoltarea unor afaceri prospere, oferim acces la piața Uniunii Europene și muncim pentru a face activitatea de afaceri cât mai simplă și profitabilă”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului și la succesele înregistrate în domeniul comercial. În anul 2023, volumul comerțului bilateral moldo-nipon a crescut, iar exporturile de produse moldovenești pe piața japoneză s-au majorat cu 27%. Printre mărfurile exportate se regăsesc articolele textile, vinurile, iar din cele importate fac parte autoturismele pentru transportul persoanelor, echipamentul agricol și medical. 

Potrivit premierului Dorin Recean, participarea Republicii Moldova la Expo Osaka 2025 va impulsiona promovarea produselor „Made in Moldova” pe piața japoneză și va face mai cunoscute oportunitățile de afaceri din Moldova pentru mediul de afaceri nipon.

40 de elevi, premiați în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie
Articolul anterior
Ce dau de pomană moldovenii și câți bani au cheltuit în acest an pentru Paștele Blajinilor
Articolul următor