Zi importantă pentru Nicolae Botgros și soția sa, Lidia Bejenaru. Cei doi sărbătoresc 49 de ani de căsnicie. Indiferent de încercările pe care le-a oferit soarta, astăzi sunt împreună și se bucură pentru acest eveniment din familie. O recunoaște chiar maestrul care a publicat un mesaj special pe pagina sa de Facebook.
„Căsnicia este „nodul destinului” în care sunt legate firele a două vieți. O conversație spirituală, emoțională, multe ori măgulitoare, iar periodic chinuitoare și febrilă.
Farmecul acestui dialog este faptul că nici nu îți dai seama când au zburat cei 49 de ani munciți împreună, când a plecat jumătate de secol din viețile a doi oameni legați prin taina jurământului duhovnicesc. Acești 49 de ani pentru familia noastră au însemnat bucurie, euforie, ostilitate, înțelegere, grijă, compasiune, frământări și regrete. A însemnat tot ce poate simți și trăi un om.
Asta e! Indiferent de ce ne-a oferit viața, pe toate le-am trăit în doi, eu și soția mea, Lidia Bejenaru”, a scris artistul. ,,La mulți ani tuturor celor care își sărbătoresc astăzi ziua nunții, la mulți ani și nouă!”.
În același timp, maestrul a recunoscut public și spune că își asumă faptul că a devenit tatăl unei fetițe, pe nume Nicoleta, acum în vârstă de 2 anișori.
Reguli privind trecerea frontierei vamale cu medicamente
În contextul sărbătorilor pascale, numeroase persoane aleg să revină acasă, alături de cei dragi sau să călătorească peste hotare. Indiferent de destinație, Serviciul Vamal reamintește cetățenilor cât de important este să fie respectate regulile privind traversarea frontierei cu bunuri și mărfuri, pentru a asigura un flux rapid și sigur în posturile vamale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Fiecare dintre noi poate contribui la reducerea timpului de așteptare la frontieră prin respectarea prevederilor legale, declararea corectă a bunurilor transportate și încadrarea în limitele permise pentru uz personal.
În această săptămână, ne propunem să reamintim care sunt regulile de traversare a frontierei vamale cu medicamente, valută, colete, bunuri culturale și alte categorii de obiecte care necesită respectarea unor condiții legale specifice. Primul material informativ este dedicat regulilor de traversare a frontierei cu medicamente.
Medicamentele fac parte din categoria bunurilor de uz/consum personal şi se permite introducerea/scoaterea în/din Republica Moldova, doar cu condiția că cantitatea pe care o aveți în bagaje n-o depășește pe cea necesară pentru tratament pe perioada aflării în țara de destinație sau pe perioada călătoriei.
O altă condiție obligatorie este ca acestea să fie însoțite și de rețeta în baza căreia au fost eliberate sau de alte acte emise de către instituțiile medicale, unde să fie indicată denumirea medicamentelor, modul și durata de administrare.
În cazul medicamentelor ce conțin substanțe psihotrope sau stupefiante, chiar dacă în alte țări acestea pot fi eliberate fără rețetă, în Republica Moldova regimul este strict – ele pot fi introduse doar în baza unei prescripții medicale eliberate de un specialist.
Conform legislației naționale, introducerea ilegală a acestor substanțe este calificată drept contrabandă și se pedepsește cu închisoare de până la 8 ani. Exemple de astfel de medicamente includ Modafinil, Alprazolam și Tramadol. Lista completă este prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 79/2006.
Pentru mai multe informații, vă încurajăm să contactați Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal, la numărul +373 22 78 88 88, prin chat sau la adresa de e-mail: callcenter@customs.gov.md.
Totodată, dacă optați pentru călătoria cu avionul, vă recomandăm să verificați și cu reprezentanții companiei aeriene eventualele restricții privind transportul medicamentelor.
Universitatea Harvard a refuzat să îndeplinească cererile lui Trump: ”niciun guvern – indiferent de partidul care se află la putere – nu ar trebui să dicteze ce pot preda universitățile”
Harvard a respins cererile administrației Trump, cea mai veche universitate din SUA subliniind că nu cedează în fața încercării ilegale a puterii politice „de a controla predarea și învățarea la Harvard și de a dicta modul nostru de funcționare.” La câteva ore după această luare fermă de poziție, guvernul american a anunțat că îngheață 2,3 miliarde de dolari din banii primiți de la nivel federal de universitate, transmite hotnews.ro
Înghețarea finanțării vine după ce administrația Trump a anunțat luna trecută că analizează contracte și subvenții federale pentru Harvard în valoare de 9 miliarde de dolari, ca parte a unei campanii de reprimare a ceea ce consideră a fi antisemitismul care a izbucnit în campusurile universitare în timpul protestelor pro-palestiniene din ultimele 18 luni, notează Reuters.
Harvard: Solicitările administrației Trump sunt „fără precedent”
Luni, președintele universității, Alan Garber, a publicat pe site-ul Harvard o scrisoare în care a spus că „niciun guvern – indiferent de partidul care se află la putere – nu ar trebui să dicteze ce pot preda universitățile private, pe cine pot admite și angaja și ce domenii de studiu și cercetare pot urmări.”
Deși unele dintre solicitările formulate de guvern vizează combaterea antisemitismului, majoritatea reprezintă o reglementare guvernamentală directă a „condițiilor intelectuale” de la Harvard, a acuzat Garber, afirmând că este vorba de „cereri fără precedent” menite să obțină controlul asupra universității.
„Acestea includ cerințe de `auditare` a punctelor de vedere ale studenților, cadrelor didactice și personalului nostru și de `reducere a puterii` anumitor studenți, cadre didactice și administratori vizați din cauza opiniilor lor ideologice. Am informat administrația prin intermediul consilierului nostru juridic că nu vom accepta acordul propus. Universitatea nu va renunța la independența sa și nu va renunța la drepturile sale constituționale”, a transmis președintele Harvard.
„Universitatea nu va renunța la independența ei și nici nu va ceda drepturile sale constituționale”, a adăugat el.
Universitatea, acuzată de o „mentalitate îngrijorătoare”
Tot luni, un grup de lucru al Departamentului Educației pentru combaterea antisemitismului a acuzat cea mai veche universitate din America că are o „mentalitate îngrijorătoare” că totul i se cuvine, „endemică în cele mai prestigioase universități și colegii din țara noastră“ .
Harvard consideră că „investițiile federale nu vin la pachet cu responsabilitatea de a respecta legile privind drepturile civile”, a acuzat grupul de lucru guvernamental.
Schimbul de replici intensifică disputa cu miză mare dintre administrația Trump și unele dintre cele mai bogate universități din lume, care a stârnit îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare și libertatea academică.
Guvernul federal invocă problema antisemitismul
Administrația a înghețat sute de milioane de dolari din bugetul federal pentru numeroase universități, presând instituțiile să facă schimbări de politică și invocând ceea ce consideră a fi o incapacitate de a combate antisemitismul în campusuri.
Procedurile de expulzare au început împotriva unor studenți străini reținuți care au participat la demonstrații pro-palestiniene, în timp ce vizele pentru sute de alți studenți au fost anulate.
Problema antisemitismului în campusuri a izbucnit înainte ca Trump să preia funcția pentru al doilea mandat, în urma protestelor studenților pro-palestinieni de anul trecut din mai multe universități, după atacul Hamas din 2023 din interiorul Israelului și atacurile israeliene ulterioare asupra Gazei.
Trump vrea să facă „învățământul superior măreț din nou”
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Harrison Fields, a afirmat luni că Trump „lucrează pentru a face învățământul superior măreț din nou, punând capăt antisemitismului necontrolat și asigurându-se că banii contribuabililor nu finanțează susținerea de către Harvard a discriminării rasiale periculoase sau a violenței motivate de rasă”.
Într-o scrisoare de vineri, departamentul pentru educație a susținut că Harvard „nu a reușit să se ridice atât la nivelul condițiilor intelectuale, cât și al celor privind drepturile civile care justifică investițiile federale”.
Ce a cerut Departamentul pentru Educație
Departamentul a cerut ca Harvard să depună eforturi pentru a reduce influența cadrelor didactice, a personalului și a studenților care sunt „mai angajați în activism decât în cercetare” și să solicite unui grup extern să auditeze cadrele didactice și studenții din fiecare departament pentru a asigura „diversitatea punctelor de vedere”.
De asemenea, în scrisoare se precizează că, până în luna august a acestui an, Harvard trebuie să angajeze cadre didactice și să admită studenți numai pe baza meritelor și să înceteze toate selecțiile bazate pe rasă, culoare sau origine națională.
De asemenea, universitatea trebuie să examineze studenții internaționali „pentru a preveni admiterea studenților ostili valorilor americane” și să-i raporteze autorităților federale de imigrare pe studenții străini care încalcă normele de conduită.
În ianuarie, Harvard a fost de acord să ofere protecție suplimentară studenților evrei în cadrul unui acord de soluționare a două procese care acuzau această universitate din Ivy League că a devenit un focar de antisemitism.
Harvard caută finanțare pe burse
Săptămâna trecută, un grup de profesori de la Harvard a intentat un proces pentru a bloca revizuirea de către administrația Trump a bugetelor de aproape 9 miliarde de dolari acordate școlii prin contracte și granturi federale .
Pentru a atenua o posibilă criză de finanțare creată de orice întrerupere a finanțării federale, Harvard încearcă să împrumute 750 de milioane de dolari de pe Wall Street.
De la preluarea mandatului în ianuarie, președintele Donald Trump a emis ordine executive pentru desființarea inițiativelor privind diversitatea, echitatea și incluziunea în universități, forțându-le să găsească noi modalități de a păstra studenți de etnii și din medii socio-culturale diferite.
Universitatea Harvard a anunțat luna trecută că va oferi scolarizare gratuită pentru studenții de licență proveniți din familiile americane cu venituri anuale de sub 200.000 de dolari și că va acoperi, de asemenea, asigurarea de sănătate, cazarea și alte cheltuieli pentru cei din gospodării cu venituri sub 100.000 de dolari
Rușii vor lipsi de la întâlnirea din Turcia privind securitatea în Marea Neagră
Turcia va găzdui marți și miercuri o întâlnire pentru a discuta problema securității Mării Negre, după o posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia, însă reprezentanții Moscovei nu vor fi prezenți, a declarat Ministerul Apărării de la Ankara, potrivit digi24.ro.
Întâlnirea de la Cartierul General al Forțelor Navale din capitala Ankara, la care vor participa reprezentanți militari din străinătate, va aborda planificarea militară navală pentru menținerea unui mediu pașnic în Marea Neagră, a anunțat ministerul într-un comunicat de duminică.
Fără a preciza care țări vor participa, ministerul a spus că nu vor fi prezenți oficiali ruși printre reprezentanții militari străini. CNN Turk a raportat anterior că o reuniune a reprezentanților delegațiilor Rusiei și Ucrainei pe probleme de securitate în Marea Neagră va avea loc la Ankara în perioada 15-16 aprilie.
Turcia a găzduit pentru prima dată o întâlnire între miniștrii de externe rus și ucrainean în orașul mediteranean Antalya în martie 2022. Aceste eforturi au condus la un acord legat de transportul cerealelor în Marea Neagră în 2022, dar Moscova nu a prelungit acordul după iulie 2023, invocând restricții asupra exporturilor rusești de cereale.
