Nicolae Ciucă: Sprijinul pe care îl oferim Republicii Moldova e un sprijin și pentru România. Vom fi cu adevărat uniți în Uniunea Europeană

Odată cu obținerea de către Chișinău a statutul de membru al Uniunii Europene, România și R. Moldova vor fi unite în cadrul UE. Declarația a fost făcută de președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, aflat într-o vizită oficială în R. Moldova.

”Împreună, când R. Moldova va deveni membru cu drepturi depline al UE, atunci vom fi cu adevărat uniți în Uniunea Europeană. Sunt eforturi pe care le fac autoritățile de la Chișinău, sunt eforturi pe care le fac autoritățile de la București, sunt eforturi pe care le fac țările membre ale UE, care sprijină acest demers al R. Moldova și în următoarea perioadă trebuie să ne concentrăm atenția asupra tuturor acestor etape pe care trebuie să le parcurgem” a declarat Ciucă.

Potrivit oficialului de la București, România a oferit tot ce înseamnă sprijinul tehnic și expertiza pentru ca drumul european al R. Moldova să fie parcurs cât mai coerent și rapid cu putință. În acest sens, Nicolae Ciucă apreciază pozitiv dinamica în procesul de integrare a R. Moldova în spațiul european. În același timp, președintele Senatului României subliniază că este nevoie și de eforturi din partea cetățenilor R. Moldova, care trebuie să creadă în acest demers.

”Apreciez că este o dinamică bună în procesul de integrare și cu cât există mai multă decizie și mai mult sprijin al cetățenilor R. Moldova, pentru că nu este doar un efort al autorităților. Este nevoie ca cetățenii R. Moldova să creadă în acest demers, pentru că beneficiile pe care noi le-am avut și pe care le împărtășim cu autoritățile și cu cetățenii R. Moldova sunt determinante în urmarea acestui proces. Din momentul demarării procesului de aderare și până la obținerea statutului de membru, PIB-ul României s-a triplat. În această perioadă de preaderare avem nevoie să asigurăm toate elementele acestea de detaliu și de specificitate pentru a putea să se beneficieze de fondurile de preaderare, astfel încât cetățenii R. Moldova să vadă cu adevărat care sunt avantajele statutului de membru al UE” a subliniat Ciucă.

La nivelul relațiilor bilaterale dintre București și Chișinău, președintele Senatului a evocat susținerea constantă și substanțială pe care o oferă România pentru R. Moldova. El a menționat fondul de 100 de milioane de euro, pus la dispoziție de către partea română încă din 2022, bani care sunt destinați pentru proiecte specifice, care sunt stabilite la nivelul Guvernului și autorităților locale din R. Moldova.

”Am discutat și despre un proiect de lege care vizează finanțarea primăriilor din România, care să primească bani pentru proiectul de înfrățire cu primării din R. Moldova. Sunt, de asemenea, proiecte de dezvoltare care se axează pe interconectarea energetică și în moment discutăm de două puncte de interconectare. Cel mai avansat este cel de la Suceava la Bălți. Discutăm, de asemenea, și despre proiectele de interconectare unde sunt folosiți și bani europeni pentru construcția de poduri. Sunt patru poduri care vor fi, unele dintre ele, renovate, altele vor fi construite de noi și sunt proiectele de dezvoltarea rețelelor de gaze și a conductelor de apă, care vor fi în continuare dezvoltate și susținute financiar. Știu că la nivelul companiei Transgaz există o colaborare foarte bună cu compania din R. Moldova și sunt celelalte proiecte care sunt în derulare, ceea ce înseamnă partea aceasta de relaționare între mediul de afaceri. Sunt activități care se desfășoară în cadrul forumurilor economice. Iată companiile din R. Moldova, prezente la activitățile bursei de valori din București, domeniul financiar bancar, de asemenea, trebuie foarte bine interconectat. Sunt pași importanți care s-au făcut și pe care îi vom face în continuare, pentru că tot ceea ce înseamnă sprijinul pe care îl acordăm R. Moldova este un sprijin pe care îl acordăm și României” a notat Nicolae Ciucă.

Oficialul român a vorbit și despre sprijinul pe care îl oferă Bucureștiul în consolidarea capacității de apărare a R. Moldova, subliniind că Ministerul Apărării Naționale de la București are în derulare programe în acest sens, colaborând în strânsă legătură cu NATO și autoritățile de resort de la Chișinău. 

”R. Moldova este stat partener al NATO și este într-un program de sprijin și asistență nemijlocită pe relația dintre Ministerele Apărării din România și R. Moldova. Ca atare, există, de asemenea, un birou de apărare, se numește Defence Capability Building al NATO la Chișinău. Acest birou, împreună cu autoritățile de la Ministerul Apărării Naționale, identifică și dezvoltă toate aceste programe, care trebuie să prindă contur în actualul context și că sunt pași importanți, așa cum ați spus și dumneavoastră. Știu că există la Ministerul Apărării Naționale programe care sunt în derulare. Din partea noastră, există în continuare sprijin și discutăm cât se poate de aplicat și concret modul în care putem să creștem capacitatea de reziliență a R. Moldova” a subliniat oficialul român.

Președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, se află într-o vizită oficială la Chișinău în perioada 1-2 martie.

Amenzi după ce au purtat panglica interzisă! Câte persoane riscă sancțiuni

Se poate lăsa cu amenzi, în Republica Moldova, pentru 189 de persoane care au încălcat legea, joi. Mai exact, cei ce ar putea fi sancționați contravențional au purtat panglica Sfântului Gheorghe. Care este interzisă prin lege în Basarabia.

Așadar, această informație a fost confirmată pentru TRM de șefa Secției comunicare și protocol a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco. Din ceea ce arată datele preliminare, peste 70 de persoane au fost deja identificate. Identitatea celorlalte persoane care au încălcat prevederile legale urmează a fi stabilită „în următoarele zile”.

Sancțiuni după parada de 9 mai, din Republica Moldova

„189 de persoane au fost fixate pentru încălcarea prevederilor art. 365-5, Codul Contravențional al Republicii Moldova (purtarea panglicii bicolore). În cazul a 73 de persoane dintre acestea, a fost deja stabilită identitatea. În următoarele zile, vor fi identificate și restul”, a declarat Diana Fetco pentru TRM.

Ofițera de presă a IGP a precizat că oamenii legii au pornit, pe 9 mai, 16 proceduri contravenționale. Patru – au fost intentate la Chișinău, iar alte 12 – în restul țării.

Pe de altă parte, numărul polițiștilor care au monitorizat ordinea publică pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost majorat cu 30 la sută, pe 9 mai.

Încă din 2022, purtarea panglicii Sfântul Gheorghe și promovarea însemnelor războiului „Z” și „V” sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova. În ajunul zilei de 9 mai, ministrul de Interne, Adrian Efros, declara ca persoanele care vor purta panglica Sfântul Gheorghe sau însemnele „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina, la evenimentele dedicate Zilei Victoriei, vor fi documentate și amendate.

Astfel, persoanele fizice care sfidează legea riscă amenzi de la 4500 la 9000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Referitor la persoanele cu funcție de răspundere, amenda va fi de până la 18 000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice – amenzile sunt de până la 30 de mii de lei, după cum notează moldova1.md.

Mii de oameni au manifestat în Malmo faţă de participarea Israelului la Eurovision

Mii de manifestanţi pro-palestinieni s-au adunat în oraşul suedez Malmo pentru a protesta faţă de participarea Israelului la concursul Eurovision, scrie BBC citat de stirileprotv.ro.

Manifestaţia are loc în timp ce oraşul găzduieşte joi seară cea de-a doua semifinală a concursului, în care va cânta Eden Golan, participanta Israelului.

Miercuri, Golan a fost huiduită în timpul unei repetiţii a cântecului său „Hurricane”.

De asemenea, a avut loc o demonstraţie mai mică de susţinere a Israelului.

Activista pentru climă Greta Thunberg s-a numărat printre cei care au participat la protestul pro-palestinian.

Ea a declarat pentru BBC că există o „obligaţie morală de a acţiona” şi de a se exprima împotriva operaţiunii militare israeliene din Gaza.

„Dacă suntem zeci de mii de oameni care inundăm străzile din Malmo atunci când are loc Eurovisionul, spunând că nu vom accepta ca acest lucru să continue, atunci este un semnal foarte puternic – şi face diferenţa”, a spus Thunberg.

O altă protestatară, Matilda Varatta, a declarat pentru agenţia de ştiri Reuters că şi-ar dori ca Israelul să fie descalificat, aşa cum a fost cazul Rusiei în 2022, în urma invaziei sale la scară largă în Ucraina.

„Nu este adevărat că Eurovisionul nu este politic, a fost întotdeauna politic şi va fi întotdeauna”, a spus ea.

Anterior, Golan a declarat că este „mândră să îşi reprezinte ţara” şi că „nimic nu o va descuraja”.

„Sunt concentrată pe muzică, pe energia bună şi sunt atât de mulţi oameni care mă susţin şi simt că am o mare onoare să îmi reprezint ţara, mai ales în aceste vremuri”.

La demonstraţia pro-Israel, oamenii au putut fi auziţi cântând „Hurricane” în sprijinul artistei, în mijlocul unei prezenţe semnificative a poliţiei.

„Nu sunt atât de interesată de Eurovision”, a declarat o demonstrantă, Yael Sages Wahlström, pentru ziarul suedez Svenska Dagbladet. „Dar, din moment ce a fost o furtună de ură atât de mare împotriva Israelului, am vrut să susţin”.

Societatea israeliană de radiodifuziune, care organizează participarea ţării la concurs, a declarat că a cerut Uniunii Europene de Radio şi Televiziune să împiedice repetarea incidentului de miercuri.

Autorităţile suedeze spun că au instituit măsuri de securitate sporite şi că sunt pregătite pentru posibile tulburări.

În prezent, Israelul este implicat într-o campanie militară în Gaza, lansată ca răspuns la atacul transfrontalier al Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie.

Aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise şi alte 252 au fost luate ostatice. De atunci, peste 34.900 de persoane au fost ucise în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii din teritoriu, administrat de Hamas.

A doua semifinală Eurovision 2024, mai interesantă. Ce țări s-au calificat în marea finală

În această săptămână a început lupta pentru premiul concursului muzical Eurovision, iar aseară a avut loc a doua semifinală. Se pare că aceasta a fost mai interesantă, spun internauții.

Letonia, Austria, Olanda, Norvegia, Israel, Grecia, Estonia, Elveția, Georgia și Armenia s-au calificat, joi, în finala Eurovision.

Concursul este găzduit de orașul suedez Malmo, iar Marea Finală va avea loc sâmbătă.

După prima semifinață, s-au calificat Cipru, Croația, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Serbia, Slovenia și Ucraina. În schimb, Azerbaidjan, Australia, Islanda, Moldova și Polonia au fost eliminate.

Calificate automat în finală sunt Marea Britanie, Franța, Spania, Germania, Italia și Suedia (gazdă).

Calificările sunt decise 100% de televot.

Controversele ediției

Apariția reprezentantei Israelului la repetiția cu public pentru cea de-a doua semifinală a fost primită atât cu aplauze, cât și cu dezaprobare.

Eden Golan a interpretat pentru prima dată „Hurrycane” în fața spectatorilor, iar unii dintre aceștia au scandat “Palestina Liberă/ Free Palestine”.

Forțele de poliție prezente în incinta Arenei Malma au intervenit imediat.

Dosar penal pe numele unui moldovean, în Italia. A urcat beat la volan și a încercat să mituiască carabinierii
Articolul anterior
Conducerea Primăriei a depus flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare
Articolul următor