Noi decizii privind asigurarea securității energetice, aprobate de Comisia pentru Situații Excepționale

Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale au decis să fie prelungit, pentru perioada aprilie – septembrie 2023, termenul de achiziție a energiei electrice de către SA „Energocom”, în baza negocierilor directe.

Retelele electrice din Ucraina si Moldova au fost conectate cu succes cu  Reteaua Europeana Continentala – Stiri de ultima ora din Moldova – Ultimele  stiri Timpul.md

Furnizorii vor încheia cu SA „Energocom” contracte bilaterale pentru asigurarea cantităților de energie electrică necesară, iar în cazul modificării tarifelor – vor fi semnate acorduri adiționale.

Conform deciziei CSE, SA „Termoelectrica” a fost scutită de plata TVA pentru păcura achiziționată, în volum de până la 132 mii de tone.

Au fost făcute unele ajustări ale mecanismului de repartizare a lemnului de foc către populație. Potrivit acestora, Agenția „Moldsilva” va stabili limita de comercializare la un volum maxim de 5 metri steri per gospodărie casnică și 200 metri steri per consumator noncasnic.

De asemenea, începând cu 1 aprilie curent, vor fi abrogate un șir de prevederi ale CSE, care se referă la eliberarea autorizațiilor pentru tăieri în fondul forestier și în vegetația forestieră din afara fondului forestier. În același timp, va fi abrogat mecanismul de eliberare a lemnului de foc, având în vedere finalizarea sezonului rece 2022-2023. Un Regulament în acest sens, pentru următorul sezon de încălzire, va fi elaborat de Agenția „Moldsilva” și prezentat spre aprobare Ministerului Mediului.

O altă prevedere se referă la abrogarea deciziei anterioare a CSE, care permitea activitatea de comerţ ambulant în cadrul târgurilor şi iarmaroacelor pentru o perioadă de maximum 120 de zile consecutive. Deciziile APL adoptate până în prezent vor fi valabile până la expirarea termenului prevăzut.

Cum era sărbătorit Paștele Blajinilor acum 80 de ani?

Fotografia de mai jos arată cum era sărbătorit Paștele Blajinilor în urmă cu aproape un secol. Fotografia datează din anul 1941 și a fost făcută într-un cimitir din Bucovina.

separator

Cele mai frumoase femei erau cele care purtau ii brodate și costume tradiționale. De asemenea, broboadele erau un veșmânt obligatoriu.

Pe morminte poți vedea doar 24 de pomene, din cozonac, ou roșu și o lumânare, care ar simboliza cele 24 de vămi, iar mormintele nu sunt îngrădite precum se obișnuiește în prezent.

18077403_1958297821060268_836938435483462234_o

Pagina de Facebook Casa Mare a publicat această imagine rară. Iată ce se arată în descrierea ei:

 ,,Paștele Blajinilor, 1941. Moldoveni români din regiunea Bucovinei.
Atrageti atenție ce au pe morminte; 24 de pomene care simbolizează cele 24 de vămi, ele fiind strict tradiționale, din pască, ou roșu și o lumină! Atât!

Oul roșu pus pe mormânt simbolizează Paștele, iar cozonacul — trupul lui Iisus Hristos. Asupra cozonacului punem o lumânare din ceară, nicidecum din altă materie, pentru că ceara este adunată de cea mai curată ființă de pe pământ — albina, din mireasma florilor, cea plăcută lui Dumnezeu, precum și mirul cel mirositor adus de femeile mironosițe”.

„Pomenile erau date doar celor nevoiași, nu între rude, ca pomana să nu să se întoarcă de unde a pornit. Fără mese copioase și chiar fără mese, fără îngrădiri din metal, ca să ai pe unde păși. Și, ca în imagine, să te vezi cu oamenii… iarba pe morminte nu beton!”, mai scrie sursa, făcând o comparație între felul în care este marcat acum Paștele Blajinilor și cum era marcat în anul 1941.



Proteste masive în Georgia: Zeci de mii de persoane au cerut anularea legii controversate privind „influenţa străină”

Circa 50 000 de manifestanţi au ieşit în stradă sâmbătă seara la Tbilisi, în Georgia, transmite Reuters. Oamenii protestează împotriva unui proiect de lege controversat privind „influenţa străină”, susţinut de guvern, însă criticat de Statele Unite şi Uniunea Europeană, relatează Agerpres cu referire la AFP.

În mulţime, care s-a îndreptat spre Piaţa Europei, manifestanţii au fluturat steaguri ale Georgiei şi ale Uniunii Europene, la care Tbilisi vrea să adere, în pofida acestui text pe care detractorii săi îl consideră similar cu legislaţia rusă folosită împotriva opoziţiei.

„Georgia! Georgia!”, au scandat manifestanţii care au mărşăluit de-a lungul malului fluviului Kura, pe o ploaie torenţială.

Printre cei prezenţi, Mariam Meunargia a declarat că a venit să arate că ţara ei doreşte „pur şi simplu să facă parte din societatea europeană”. „Ne protejăm viitorul European”, a spus ea.

Manifestaţii care au mobilizat uneori zeci de mii de persoane împotriva acestui text zdruncină Georgia de la începutul lunii aprilie.

Acest text, iniţiativă a partidului aflat la putere „Visul Georgian”, a provocat mânia unei părţi a populaţiei, care îl consideră contrar aspiraţiilor europene ale acestei ţări din Caucazul de Sud.

Proiectul de lege prevede să impună oricărei organizaţii neguvernamentale sau media care primeşte mai mult de 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze în calitate de „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”.

Guvernul georgian susţine că această măsură este destinată să asigure „transparenţa” asupra finanţării organizaţiilor.

Criticat de asemenea de ţările occidentale, proiectul este inspirat dintr-o lege utilizată de mai mulţi ani de Kremlin pentru a reprima vocile disidente în Rusia.

Cum a votat publicul din Moldova la Eurovision 2024

Chiar dacă Republica Moldova nu a reușit să se califice în finala Eurovision 2024, publicul și juriul din țara noastră a avut ocazia să voteze concurenții celorlalte țări participante. Astfel, spectatorii și juriul din Moldova au acordat punctaj maxim – câte 12 puncte – prestației reprezentantelor țării vecine Ucraina. 

Potrivit site-ului Eurovision, la ediția concursului muzical din 2024, publicul din Moldova a acordat Ucrainei 12 puncte, Israelului – 10, Suediei – 8, Croației – 7, Franței – 6, Elveției – 5, Italiei – 4, Greciei – 3, Irlandei – 2, iar Armeniei – 1.

La rândul său, juriul din țara noastră a acordat Ucrainei 12 puncte, Italiei – 10, Croației – 8, Elveției – 7, Franței – 6, Lituaniei – 5, Portugaliei – 4, Israelului – 3, Luxemburgului – 2, iar Suediei – 1, scrie Newsmaker.

Precizăm că Eurovision Song Contest, ediția 2024, a avut loc în perioada 7 – 11 mai, în orașul Malmo, Suedia.

Elveția a câștigat concursul muzical din acest an. Țara a fost reprezentată de interpretul Nemo, cu piesa „The Code”, despre indentitatea nonbinară. Croația, reprezentată de Baby Lasagna, cu piesa „Rim Tim Tagi Dim”, a completat podiumul liderilor, clasându-se pe locul doi. Pe locul trei s-a clasat Ucraina, reprezentată de interpretele alyona alyona & Jerry Heil cu piesa „Teresa & Maria”.

Interpreta Natalia Barbu, care a reprezentat Republica Moldova în acest an, nu a reușit să se califice în finala concursului Eurovision.

Cel mai bun rezultat pe care l-a obținut vreodată Moldova la Eurovision a fost în 2017. Atunci, trupa Sunstroke Project, cu piesa Hey Mamma, s-a clasat pe locul 3.

CSE interzice folosirea simbolurilor corporative la mitinguri
Articolul anterior
Cartego te invită la vernisajul expoziției „NIL NOVI SPECTRUM”
Articolul următor