Nou apel al mamelor soldaților ruși către Putin: „Ne-ai luat soții și copiii de lângă noi, explică-ne unde sunt?”

Mai multe mame și soții ale soldaților ruși din Ciuvașia mobilizați în Ucraina susțin că nu au primit niciun semnal despre soarta lor și nici ajutorul de înmormântare promis în cazul în care cei dragi și-au pierdut viața, transmite libertatea.

Videoclipul a fost semnalat de Anton Gherașcenko, unul dintre consillierii Ministerului ucrainean de Interne.

„Explică-ne unde sunt copiii și soții noștri. Dacă ești om, vei înțelege că nu dormin de nopți întregi. Batem la porți închise, nu ni se oferă niciun răspuns”, spune reprezentanța mamelor soldaților ciuvași.

„Vladimir Vadimirovici, ne-ai luat și soții, și copiii de lângă noi, cum poți să pretinzi că nu se întâmplă nimic? Și nici nu primim măcar ajutorul de înmormântare. Sunt sunte de mame ca mine, care caută să afle ceva despre rudele lor”, e strigătul de disperare al femeii.

Pe 25 noiembrie, Putin s-a întâlnit cu mamele unor soldați care au fost uciși în Ucraina sau luptă acolo. În imaginile difuzate de Moscova, liderul de la Kremlin apare la o masă discutând cu mai multe femei, însă mai multe publicații internaționale și ucrainene au scris că acestea fac parte din structurile proguvernamentale ruse, nicidecum nu ar fi mamele unor soldați de pe frontul din Ucraina.

Doar 3 dintre cele 16 femei erau cu adevărat mamele unor soldați mobilizați.

Oficialii din Statele Unite și din alte țări occidentale au estimat, săptămâna trecută, că numărul soldaților ruși uciși și răniți în Ucraina se apropie de 200 000.

Noi detalii despre accidentul de la Căușeni: un mort și zeci de răniți

Un autocar cu 50 de pasageri la bord s-a răsturnat după ce ar fi fost tamponat în plin de un Nissan Qashqai, scrie Studio-L Căușeni. Șoferul mașinii a decedat la fața locului. Accidentul a avut loc în seara zilei de vineri, 26 aprilie, între localitățile Grigorievca și Baccealia din raionul Căușeni.

Autocarul era plin cu colaboratori ai Muzeului Național de Istorie. 25 dintre ei (doi dintre care în stare gravă, o pacientă fiind transferată la Chișinău), printre care și o femeie însărcinată, au ajuns la spitalul raional Căușeni, iar alți 5 pacienți au fost internați în spitalul raional Anenii Noi.

Potrivit sursei citate, șoferul de 48 de ani din Nissan Qashqai ar fi ieșit pe contrasens fără a se asigura și a intrat în autocar. Poliția urmează să stabilească circumstanțele producerii accidentului.

Atac cu rachetă asupra unui spital din Harkov: în blocurile instituției se aflau peste 1000 de oameni

În noaptea de 26 spre 27 aprilie 2024, ocupanții ruși au tras cu o rachetă S-300 asupra teritoriului unde se află mai multe clădiri ale unui spital de psihiatrie din Hrakov. O pacientă de 53 de ani a fost rănită, potrivit presei din Ucraina.

Acest lucru a fost anunțat de președintele Administrației Regionale de Stat din Harkov, Oleg Sinegubov. „La momentul bombardării, în cel mai afectat bloc, erau 60 de pacienți și 5 lucrători medicali. Explozia a deteriorat clădirea de catering, alimentarea cu apă și liniile electrice”, a menționat Sinegubov. Acesta a precizat că o pacientă de 53 de ani a fost rănită și a primit îngrijiri medicale pe loc. Toți ceilalți pacienți au fost repartizați între blocurile spitalului.

Valul de explozie a afectat mai multe clădiri și linii electrice adiacente.

Republica Moldova implementează votul prin corespondență. Care va fi procedura

Proiectul de lege care prevede pilotarea votului prin corespondență a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice și ai autorităților publice implicate în procesul electoral. Propunerile parvenite au fost luate în considerație la îmbunătățirea documentului.

Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea țărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondență. Astfel, condițiile privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt lipsa secțiilor de votare în țara-gazdă sau distanța mare până la cea mai apropiată secție de votare constituită anterior; experiența implementării acestei metode alternative de vot; înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puțin 30 de cereri; siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale.

Printre țările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

Statele Unite suspendă sancţiunile împotriva Siriei şi permit trimiterea de ajutoare umanitare după cutremure
Articolul anterior
Imagini înfricoșătoare din dronă: Falie pe mai mulți kilometri în epicentrul cutremurului din Turcia
Articolul următor