Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutivă pentru a protesta împotriva regimului islamist după uciderea Mahsei Amini, relatează The Guardian. Protestele continuă în Iran în ciuda avertismentului dat de puterea judecătorească.
Bilanțul oficial al deceselor arată că cel puțin 41 de oameni au fost uciși de când au început tensiunile, majoritatea dintre aceștia fiind protestatari, transmite Digi24.ro.
Organizația Iran Human Rights, pentru drepturile omului, cu sediul în Norvegia, anunța duminică un bilanț de cel puțin 57 de morți. Ei spun, însă, că faptul că internetul a fost tăiat face tot mai dificilă confirmarea unui număr de decese într-un context în care protestele conduse de femei s-au răspândit într-un număr mare de orașe.
În imagini, protestatarii continuă să strige „moarte dictatorului” pe străzi.
Reluând un avertisment anterior al președintelui extremist Raisi, și șeful puterii judecătorești din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, i-a amenințat pe protestatari cu „o acțiune decisivă și lipsită de indulgență”.
Sute de protestatari, activiști pentru reformă și jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor de noapte care au început imediat după moartea femeii de 22 de ani, în 16 septembrie.
În cele mai mari proteste din ultimii trei ani în Iran, forțele de ordine au tras cu gloanțe de război în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale. Unele dintre protestatare și-au ars simbolic vălurile obligatorii și și-au tăiat părul.
În mijlocul protestelor, guvernul iranian a încercat să răspundă la criticile internaționale – ambasadorii norvegian și britanic au fost chemați la explicații pentru „interferență” și „relatări ostile în presă”, iar ministrul de externe a criticat SUA pentru „sprijinul său pentru insurgenți”.
Iranul cere explicații de la ambasadele străine
Duminică, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, a spus că SUA au făcut „pași tangibili” spre sancționarea poliției moralității, responsabilă de uciderea Mahsei Amini.
Regatul Unit, la rândul său, a fost criticat pentru „atitudinea ostilă” a presei de limbă farsi. Diplomația britanică a răspuns că statul britanic susține libertatea presei și condamnă atacul guvernului iranian asupra „protestatarilor, jurnaliștilor și libertății internetului”.
Ambasadorul norvegian a fost chemat să explice „poziția intervenționistă” a președintelui parlamentului de la Oslo, Masud Gaharahkhani, de origine iraniană, care și-a exprimat sprijinul pentru protestatari.
„Dacă părinții mei nu ar fi luat decizia de a fugi în 1987, și eu aș fi fost unul dintre cei care luptă în stradă cu viața”, a scris el, pe Twitter, duminică.
Guvernul de la Teheran a organizat și el mitinguri pro-regim, duminică, la Teheran, o încercare disperată de a arăta că încă există sprijin pentru teocrația sângeroasă care conduce Iranul din 1979.
Proteste în solidaritate cu femeile iraniene și cu protestatarii au fost organizate la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, Paris și New York.
