O expoziție inedită de documente poate fi văzută la Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită doritorii să viziteze expoziția de documente „Memoria preotului Avva Paul Mihail în conștiința contemporanilor”, consacrată preotului și istoricului dr. Avva Paul Mihail.

O expoziție de documente are loc la Biblioteca Națională. Cui e dedicatăFoto: Biblioteca Națională

În expoziție se regăsesc documente din colecția personală „Paul Mihail” și colecția „Societății de bibliofilie și ex-libris „Paul Mihail”, ambele păstrate în secția Carte veche și rară, cât și din arhiva personală al protoiereului Petru Buburuz și al preotului Viorel Cojocaru  (Chișinău).

Pentru prima dată sunt expuse 4 scrisori inedite ale lui Paul Mihail adresate lui Petru Buburuz, conținutul cărora reflectă preocupările și activitatea părintelui. Din șirul lucrărilor expuse pentru prima dată, sunt exemplare pe care Avva Paul Mihail le-a moștenit de la strămoșii săi. Printre acestea un Molitvenic apărut la Iași în 1754, o ediție foarte rară, păstrată de la străbunicul său iereu Dumitru Mihail din satul Ciuciulea. Șirul este completat de Catavasierul grecesc și românesc, apărut la Sibiu în tipografia lui Ioan Bart la 1817, exemplar primit drept cadou de la nașii săi de cununie Andrei și Eugenia Badăreu.

Unice sunt și Filișoarele misionare ale Frățimii Ortodoxe „Nașterea lui Hristos” din Chișinău, apărute în perioada anilor 1900 – 1919, și care astăzi nu se mai întâlnesc în colecții publice.

Alte ediții bibliofile expuse sunt  Opt documente moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare, tipărită inițial în revista ieșeană „Cercetări istorice” din 1933; lucrarea Documente găsite la Constantinopol (1642-1755), (1934) apărută ca urmare a vizitei de studii la Constantinopol, unde a cercetat documentele românești aflate în arhiva metocului Sfântului Mormânt din Istanbul; Tipărituri românești în Basarabia până la 1918, apărută în 1940,  lucrare distinsă în anul 1939 cu „Premiul Năsturel” al Academiei Române;  revista „Luminătorul” din 1928 pe paginile căruia găsim primul său articol publicat în perioada studiilor la Seminarul Teologic cu genericul  „Despre bibliotecile parohiale” tipărit în nr. 9 (p. 62-64).  

Expoziția este deschisă pentru public în perioada 13 iunie -13 iulie 2024, blocul central, spațiul expozițional etajul II (str. 31 august 1989, 78A).

gallery images

gallery images

gallery images

La ce vârstă se căsătoresc, în medie, femeile și bărbații din R. Moldova. În 2023 au fost mai puține nunți

În anul 2023, s-au înregistrat 15,7 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 13,5% comparativ cu anul 2022. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,2 căsătorii la 1000 de locuitori în 2022 la 6,4 căsătorii în anul 2023, informează unica.md cu referire la Biroul Național de Statistică.

Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2023, și anume 31,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătoriilor încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani – 32% (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 30 ani pentru bărbați și de 27 ani pentru femei.

În cazul divorțurilor, în anul 2023 s-au înregistrat 9,7 mii, numărul acestora fiind în creștere cu 1,1% comparativ cu anul 2022, iar rata divorțialității a constituit 3,9 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,3 ani pentru bărbați și 38,3 ani pentru femei.

Din total divorțuri, în anul 2023, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau 24,2%, după 5-9 ani – 23,7%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,2%), după 15-19 ani (12,4%) și, respectiv, după 20 ani și peste (22,5%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

România trece la salariul minim european

Guvernul analizează proiectul de lege care va reglementa implementarea salariului minim european la nivelul țării noastre. Statele UE sunt obligate să implementeze Directiva  privind salariul minim adecvat începând cu 15 noiembrie.

Salariul minim european va fi stabilit în baza unor indicatori economici, transparenți și previzibili. Astfel, politicienii nu vor mai putea manipula alegătorii, în campania electorală, promițând  venituri mai mari în schimbul voturilor.

Guvernul pregătește legea salariului minim european

Pe masa ședinței de vineri se află un proiect de lege menit să reglementeze salariul minim adecvat, în conformitate cu Directiva UE. Actul normativ elaborat de Guvernul  Ciolacu propune modificarea Codului Muncii  în acord cu legislația uropeană.

Viitorul salariu minim european se va raporta la jumătate din salariul mediu, fiind influențat de inflație și de productivitatea muncii. În România, salariul minim este mai mic decât jumătatea salariului mediu și nu asigură un nivel de trai decent. Directiva europeană, pe care trebuie să o implementeze Guvernul, stabilește ca salariul minim european să fie calculat în funcție de un coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Fiecare țară va avea, de la 15 noiembrie, propriul salariul minim rapotat la indicatorii stabiliți de UE, menit să asigure un trai decent.

În prezent, salariul minim brut din România este de 3.300 lei, iar de la 1 iulie va crește la 3.700 de lei. Astfel, Guvernul asigură ponderea de 50% din valoarea salariului mediu, cerută de oficialii de la Bruxelles.

Modificările propuse de proiectul de lege

Actul normativ propus de Guvernul condus de Marcel Ciolacu propune modificarea articolul 160 din Codul Muncii.

UE a confirmat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova

Cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au confirmat deschiderea, marţi, 25 iunie, a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, a anunţat vineri preşedinţia belgiană a Consiliului UE, notează AFP citat de ziua.md.

Miniştrii de finanţe ai UE, reuniţi la Luxemburg, au adoptat oficial cadrul pentru negocierile de aderare cu aceste două ţări candidate, confirmând un acord de principiu aprobat de ambasadorii lor săptămâna trecută. Acest acord deschide calea pentru începerea oficială a negocierilor marţi, 25 iunie, la Luxemburg, a precizat aceeaşi sursă.Tot astăzi, președintele Maia Sandu a semnat decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul a fost parafat după ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană.În același timp, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, a fost desemnată în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Un eveniment-omagiu dedicat poetului Mihai Eminescu va avea loc la Chișinău
Articolul anterior
Corneliu Botgros și soția sa au ales numele pentru fiica lor nou-născută
Articolul următor