O expoziție inedită de documente poate fi văzută la Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită doritorii să viziteze expoziția de documente „Memoria preotului Avva Paul Mihail în conștiința contemporanilor”, consacrată preotului și istoricului dr. Avva Paul Mihail.

O expoziție de documente are loc la Biblioteca Națională. Cui e dedicatăFoto: Biblioteca Națională

În expoziție se regăsesc documente din colecția personală „Paul Mihail” și colecția „Societății de bibliofilie și ex-libris „Paul Mihail”, ambele păstrate în secția Carte veche și rară, cât și din arhiva personală al protoiereului Petru Buburuz și al preotului Viorel Cojocaru  (Chișinău).

Pentru prima dată sunt expuse 4 scrisori inedite ale lui Paul Mihail adresate lui Petru Buburuz, conținutul cărora reflectă preocupările și activitatea părintelui. Din șirul lucrărilor expuse pentru prima dată, sunt exemplare pe care Avva Paul Mihail le-a moștenit de la strămoșii săi. Printre acestea un Molitvenic apărut la Iași în 1754, o ediție foarte rară, păstrată de la străbunicul său iereu Dumitru Mihail din satul Ciuciulea. Șirul este completat de Catavasierul grecesc și românesc, apărut la Sibiu în tipografia lui Ioan Bart la 1817, exemplar primit drept cadou de la nașii săi de cununie Andrei și Eugenia Badăreu.

Unice sunt și Filișoarele misionare ale Frățimii Ortodoxe „Nașterea lui Hristos” din Chișinău, apărute în perioada anilor 1900 – 1919, și care astăzi nu se mai întâlnesc în colecții publice.

Alte ediții bibliofile expuse sunt  Opt documente moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare, tipărită inițial în revista ieșeană „Cercetări istorice” din 1933; lucrarea Documente găsite la Constantinopol (1642-1755), (1934) apărută ca urmare a vizitei de studii la Constantinopol, unde a cercetat documentele românești aflate în arhiva metocului Sfântului Mormânt din Istanbul; Tipărituri românești în Basarabia până la 1918, apărută în 1940,  lucrare distinsă în anul 1939 cu „Premiul Năsturel” al Academiei Române;  revista „Luminătorul” din 1928 pe paginile căruia găsim primul său articol publicat în perioada studiilor la Seminarul Teologic cu genericul  „Despre bibliotecile parohiale” tipărit în nr. 9 (p. 62-64).  

Expoziția este deschisă pentru public în perioada 13 iunie -13 iulie 2024, blocul central, spațiul expozițional etajul II (str. 31 august 1989, 78A).

gallery images

gallery images

gallery images

Trump învinuiește Ucraina pentru războiul declanșat de Rusia

După ce Ucraina a criticat întâlnirea dintre SUA și Rusia, unde s-a discutat soarta sa, președintele american Donald Trump a lansat un val de critici la adresa lui Volodimir Zelenski, pe care l-a calificat drept un negociator slab şi „extrem de incompetent”, scrie digi24.ro.

Tensiunile au continuat să crească în legătură cu primele discuţii directe ale administraţiei sale cu Rusia pe tema încetării războiului pe care Moscova l-a declanşat în urmă cu aproape trei ani, relatează Politico.com. Comentariile lui Trump au venit pe fondul criticilor din partea aliaţilor europeni şi a multor experţi americani în informaţii, potrivit cărora Ucraina şi ţările europene care au investit în apărarea Ucrainei au fost excluse din negocierile ce au început marţi dimineaţă între oficialii americani şi ruşi în Arabia Saudită, scrie News.ro.

Afirmând că runda iniţială de discuţii a decurs „foarte bine”, Trump s-a arătat deranjat de frustrarea lui Zelenski de a fi fost exclus de la masa discuţiilor şi de decizia preşedintelui ucrainean de a nu mai merge la Riad pentru discuţii suplimentare cu delegaţia americană în această săptămână. „Astăzi am auzit, «Oh, ei bine, nu am fost invitaţi»”, a spus Trump când a fost întrebat despre criticile din partea Ucrainei, părând să îşi îndrepte tirul către Zelenski. „Ei bine, aţi fost acolo timp de trei ani. Ar fi trebuit să-i puneţi capăt – trei ani! Nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Nu ar fi trebuit să începeţi niciodată (războiul -n.r). Ar fi trebuit să încheiaţi o înţelegere”, a declarat Donald Trump.

Comentariul – care ignoră faptul că Rusia a fost cea care a invadat Ucraina fără a fi provocată, în urmă cu trei ani – este cel mai dur reproş al lui Trump la adresa părţii ucrainene. Acesta a venit în timp ce Zelenski şi liderii din întreaga Europă se străduiesc să aibă un răspuns la indiciile tot mai numeroase că cel mai important aliat al Kievului din ultimii trei ani pare să fie mai interesat de normalizarea relaţiilor cu Rusia decât de asigurarea supravieţuirii Ucrainei. Trump a confirmat, de asemenea, interesul său pentru forţarea alegerilor în Ucraina ca parte a oricărei soluţii diplomatice la război.

„Avem o situaţie în care nu am avut alegeri în Ucraina, în care avem legea marţială în Ucraina, în care liderul din Ucraina – adică urăsc să o spun, dar a scăzut la 4% rata sa de aprobare – şi ţara a fost făcută praf”, a declarat Trump. În timp ce ratingul de aprobare publică al lui Zelenski a scăzut faţă de primele zile ale războiului, acesta are încă sprijinul unei majorităţi restrânse a ucrainenilor – 52%, potrivit unui sondaj de luna trecută, notează Politico. Trump a negat, de asemenea, că forţarea alegerilor în Ucraina ar fi o prioritate rusă. „Acesta nu este ceva al Rusiei”, a spus Trump.

„Este ceva ce vine din partea mea şi a multor alte ţări”, a susţinut şeful Casei Albe. Preşedintele a mai afirmat că ucrainenii, care luptă pentru supravieţuirea ţării lor, „s-au săturat” de moarte şi distrugere şi sunt dornici să vadă sfârşitul războiului.

„Oamenii vor să vadă că se întâmplă ceva”, a spus Trump. Această declaraţie, notează Politico, este contrazisă de realitatea din Ucraina, unde oficialii aleşi şi o mare parte a populaţiei au fost şocaţi de acţiunile administraţiei Trump, care par indiferente la soarta naţiunii. Printre acestea se numără nu numai discuţiile cu Moscova, ci şi propunerea SUA de a revendica jumătate din drepturile Ucrainei asupra minereurilor rare ca plată pentru ajutorul deja primit şi fără garanţii de securitate viitoare.

Accident de groază în Bolivia: 30 de morți și numeroși răniți, după ce un autocar s-a prăbușit într-o vale

Un accident rutier grav a avut loc în departamentul Potosi, unde un autocar a căzut într-o vale pe un drum de munte. Autoritățile suspectează viteza excesivă drept cauză principală, iar bilanțul indică cel puțin 30 de morți și 15 răniți, unii în stare gravă, potrivit Agerpres. Potrivit declarațiilor colonelului Victor Benavides, din cadrul poliției rutiere, șoferul „a pierdut controlul” vehiculului, ceea ce a dus la prăbușirea acestuia, scrie digi24.ro.

Cei 15 răniți au fost transportați la un spital din apropiere, unii dintre ei aflându-se în stare gravă. Canalul de televiziune Unitel, citând poliția, a confirmat numărul răniților, dar nu a precizat câți pasageri se aflau în total în autocar. Accidentul s-a produs pe un drum periculos, plin de serpentine, care face legătura între orașele Potosi și Oruro. Astfel de tragedii sunt frecvente în Bolivia, unde drumurile din Munții Anzi sunt periculoase, iar accidentele sunt cauzate de viteza excesivă, infrastructura deficitară și defecțiunile mecanice ale vehiculelor.

La sfârșitul lunii ianuarie, un alt accident de autocar, produs tot în departamentul Potosi, a dus la moartea a 19 persoane, după ce vehiculul s-a răsturnat într-o curbă. În iulie, o coliziune între un autocar și un camion, pe o rută turistică foarte circulată, a făcut 22 de morți și peste 16 răniți. Statisticile oficiale arată că, anual, aproximativ 1.400 de persoane își pierd viața în accidente rutiere în Bolivia.

Sute de locuitori din Odesa au rămas fără căldură și curent electric după un atac rusesc cu drone

Un atac masiv cu drone rusești împotriva orașului Odesa în cursul nopții de 19 februarie a rănit cel puțin patru persoane, inclusiv un copil, a raportat guvernatorul Oleg Kiper, potrivit The Kyiv Independent, citat de radiomoldova.md.

Toate victimele au fost spitalizate și sunt în stare de gravitate moderată.

O clinică pentru copii, o grădiniță, clădiri înalte și mașini au fost avariate în atac, potrivit lui Kiper.

Atacul a dus la întreruperi masive de energie electrică în oraș, 14 școli, 13 grădinițe și peste 500 de case rămânând fără electricitate și încălzire, a declarat primarul Ghenadii Trukhanov.

Guvernatorul a declarat că întreruperile de urgență ale alimentării cu energie electrică sunt în vigoare și în alte părți ale regiunii Odesa, deoarece toate serviciile relevante lucrează pentru a rezolva situația.

Odesa, un oraș-port de pe coasta ucraineană a Mării Negre, cu o populație de aproximativ 1 milion de locuitori, a fost o țintă frecventă a atacurilor rusești pe parcursul întregului război.

Un eveniment-omagiu dedicat poetului Mihai Eminescu va avea loc la Chișinău
Articolul anterior
Corneliu Botgros și soția sa au ales numele pentru fiica lor nou-născută
Articolul următor
Close menu