O familie de moldoveni implicată într-un accident teribil în România: soția în vârstă de 28 de ani a murit, bărbatul și cei doi copii sunt în stare gravă

Autoritățile ruse au returnat Ucrainei trupul jurnalistei Viktoria Roșchina, ucisă și torturată într-o închisoare din Rusia în circumstanțe încă neelucidate oficial, a anunțat joi adjunctul ministrului ucrainean de Interne, Leonid Timoșenko, într-un interviu acordat publicației censor.net. Conform oficialului de la Kiev, identitatea Viktoriei Roșchina a fost stabilită doar după mai multe testări ADN cerute de familie, scrie Digi24

„Trupul ei a fost returnat în cadrul celei mai recente repatrieri, care a avut loc la finele lui februarie, anul acesta. Rămășițele ei au fost identificate în urma unui test ADN”, a spus Timoșenko.

Oficialul ucrainean a adăugat că Rusia „nu a precizat care a fost cauza morții” în cazul jurnalistei Roșchina și a precizat că, de regulă, autoritățile ruse nu obișnuiesc să ofere astfel de informații atunci când returnează Ucrainei trupurile militarilor sau civililor uciși.

Risia și Ucraina au făcut schimb de militari uciși

Pe data de 14 februarie 2025, Rusia a predat Kievului corpurile a 757 de militari ucraineni ucişi în luptele din Ucraina, care a predat în schimb Moscovei corpurile a 45 de soldaţi ruşi, au anunţat responsabili ruşi şi ucraineni.

La acel moment, nu a fost comunicat oficial dacă trupul Viktoriei Roșchina se afla printre cele returnate de ruși Ucrainei. Familia a cerut mai multe teste ADN, pentru a fi sigură că rămășițele returnate sunt ale Viktoriei

Un deputat ucrainean a explicat motivul pentru care autoritățile ucrainene au confirmat abia la aproape două luni distanță repatrierea corpului Viktoriei Roșchina.

Astfel, conform lui Iaroslav Iurcișin, șeful comisiei pentru Libertatea de Exprimare din cadrul Radei Supreme a Ucrainei, „rușii folosesc adesea tactica schimbării trupurilor și nu a existat nicio certitudine că Viktoria a fost returnată”.

În plus, din cauza torturii la care a fost supusă și a stării corpului ei, familia jurnalistei a cerut nu una, ci mai multe recoltări de probe ADN dintre care unele au fost efectuate în străinătate, pentru a se asigura asupra identității.

Viktoria Roșchina, în vârstă de 27 de ani, a dispărut în august 2023, în timp ce relata din zonele din estul Ucrainei aflate sub ocupație rusă.

De atunci, nu a fost clar unde s-a aflat sau ce s-a întâmplat cu ea până în aprilie 2024, când tatăl ei a primit o scrisoare din partea ministerului rus al Apărării, în care era informat că fiica sa se află în detenție.

Torturată cu șocuri electrice. „Ajunsese se cântărească 30 de kilograme”

În captivitate, jurnalista ucraineană a fost torturată cu brutalitate, conform unei anchete publicate de jurnaliștii de la Slidstvo.Info, postul de televiziune Suspilne și Reporteri fără Frontiere.

Rușii au ținut-o mai întâi pe Roșchina în centre de detenție ilegale din teritoriul ocupat al regiunii Zaporijie și apoi au transportat-o în colonia rusă Taganrog.

Anchetatorii au obținut mărturii de la colega sa de celulă despre ceea ce i s-a întâmplat în centrele de detenție din Melitopol și Energodar și Taganrog: a fost torturată, pe corpul jurnalistei se aflau răni cu care a ajuns după ce a fost ținută în detenție.

„Am văzut mai multe plăgi de înjunghiere pe corpul ei – mai exact pe braț și pe picior. Avea o cicatrice proaspătă între mână și cot, în țesutul moale. Iar cicatricea avea aproximativ trei centimetri”, a spus colega de celulă.

Roșchina a fost torturată și prin șocuri electrice.

„Știu că au torturat-o cu un curent electric de mai multe ori. Și nu a spus de câte ori, dar a spus că era toată albastră”, își amintește colega de celulă, precizând că urechile Viktoriei au fost conectate la curent.

„Ea cerea constant ajutor. La început a spus că are probleme cu stomacul, că nu îi vine ciclul tot timpul și că are febră. Apoi femeile au observat că pierdea foarte mult în greutate. Vika ajunsese să cântărească 30 de kilograme. Am ajutat-o să se ridice, pentru că era într-o asemenea stare încât nici măcar nu-și putea ridica capul de pe pernă. Mai întâi i-am ridicat capul, Vika s-a agățat de marginea patului și abia apoi s-a putut ridica”, a povestit colega de celulă.

La 10 octombrie 2024, tatăl jurnalistei Viktoria Roșchina a primit o scrisoare de la Ministerul rus al Apărării în care era informat că fata sa a murit la 19 septembrie 2024 în captivitate în Rusia.

Presa ucraineană a relatat că Viktoria urma să fie inclusă pe o listă de persoane, în cadrul unui schimb de prizonieri cu Rusia efectuat chiar în luna septembrie 2024.

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacurile lansate în cursul nopţii de miercuri spre joi asupra Kievului în care au fost ucise cel puţin 12 persoane.

„Potrivit primelor informaţii, ruşii au folosit o rachetă balistică fabricată în Coreea de Nord. Serviciile noastre speciale verifică toate detaliile”, a scris Zelenski într-un mesaj postat pe Facebook, potrivit Agerpres.

Joi, 24 aprilie, Rusia a lansat cel mai sângeros val de atacuri asupra capitalei Ucrainei din ultimele nouă luni, la doar câteva ore după ce fostul președinte american Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că ar fi subminat negocierile de pace.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Moscova a lansat 70 de rachete și 145 de drone spre Ucraina, vizând în principal orașul Kiev.

Conform datelor transmise de Parchetul General ucrainean, cel puțin opt persoane au murit în urma bombardamentelor, în timp ce serviciile de urgență au raportat că au fost lovite 13 zone din Kiev, inclusiv clădiri rezidențiale și infrastructură civilă.

Anterior, autoritățile de urgență anunțaseră nouă morți și peste 60 de răniți.

Acesta este cel mai grav atac asupra capitalei ucrainene de la cel din iulie 2024, când 33 de persoane au fost ucise într-un bombardament aerian ce a vizat un spital și cartiere rezidențiale.

În urma atacului, Trump a transmis un mesaj scris cu majuscule, într-o postare rară prin care îl critică direct pe Vladimir Putin.

„Nu îmi plac atacurile ruseşti asupra KIEVULUI. Nu sunt necesare şi au venit într-un moment foarte prost. Vladimir, OPREŞTE-TE! Mor 5.000 de soldaţi pe săptămână”, a scris Trump. El a adăugat: „Hai să ÎNCHEIEM acordul de pace”.

Experţi independenţi ONU denunţă joi un ”tratament psihiatric coercitiv” la care au fost supuşi zeci de critici ai autorităţilor din Belarus după alegerile prezidenţiale din 2020 şi criza politică care a urmat, relatează AFP.

Potrivit unor investigaţii desfăşurate în contul ONU în Belarus, mai mulţi opozanţi ai regimului au fost supuşi unor tratamente psihiatrice forţate.

”Am primit informaţii cu provire la cel puţin 33 de persoane, inclusiv cinci femei, transferate în vederea unui tratament psihiatric coercitiv, deoarece şi-au exprimat dezacordul faţă de autorităţi de la începutul crizei politice în centrul căreia se află alegerile prezidenţiale din 2020”, scriu aceşti experţi, transmis de News.

Ei sunt mandataţi de către Consiliul ONU al Drepturilor Omului, însă nu se exprimă în numele ONU.

Aceste transferuri au fost ordonate de către tribunale.

Experţii consideră că acest tip de ”pedeapsă extrem de neobişnuită ar putea să constituie o pedeapsă inumană sau degradantă”.

”Procesul care conduce la un transfer în vederea unui tratament psihiatric obligatoriu nu este transparent şi ridică îndoieli grave cu privire la faptul dacă aceste transferuri sunt motivate de considerente medicale sau politice”, consideră experţii.

Procesele care au condus la acest tip de transferuri s-au desfăşurat cu uşile închise, precizează ei.

25 DE PERSOANE DEŢINUTE ÎN CONTINUARE

Cei aproximativ 20 de experţi – între care se află şi Nils Muiznieks, Raportorul Special al situaţiei drepturilor omului în Belarus – îşi exprimă înmgrijorarea faţă de soarta acestor condamnaţi la un tratament coercitiv.

”Persoanele respective sunt deţinute în secret, în instituţii de sănătate mentală aflate sub puterea nelimitată a medicului-şef”, subliniază ei.

Ele ”sunt private de libertate pe o perioadă nedeterminată şi nu pot cere o graţiere sau o eliberare condiţionată”, precizează ei.

”Potrivit informaţiilor noastre, opt persoane transferate la un tratament psihiatric coercitiv au fost eliberate. Cel puţin alte 25 rămân deţinute în secret şi nu este disponibilă nicio informaţie despre soarta sau locul unde se află, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibile dispariţii forţate ale acestora”, subliniază experţii.

Ei precizează că s-au aflat în contact cu Guvernul belarus în acest subiect.

Belarusul a fost teatrul unei reprimări violente care a vizat, în 2020, o contestare fără precedent a realegerii lui Aleksandr Lukaşenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994 în această fostă republică sovietică.