O femeie de etnie romă din Moldova învinge discriminarea prin dorința ei de a face parte dintr-o societate incluzivă

Prima ciocnire a Angelei Rădiță de discriminare a fost neașteptată și extrem de dureroasă. Tânăra, care încă de când era elevă citea la lumina candelei până în miez de noapte, a absolvit studiile și s-a reîntors acasă pentru a munci în calitate de bibliotecară. Însă, nu a fost bibliotecară nici măcar o zi, fiind respinsă din cauza că era romă.

separator
„Dacă apare ceva, eu te voi anunța”, i-a spus șeful de atunci al secției de cultură raională Drochia. „Dar acum nu avem locuri disponibile”.

„Nu am lucrat niciodată în calitate de bibliotecară. Și aceasta chiar dacă am învățat și am muncit din greu. Dar nu a fost suficient ”, spune Angela (49 de ani), consilieră locală în satul Gribova, raionul Drochia, mediatoare comunitară și activistă civică în aceeași localitate. „Am plâns mult atunci. Pentru prima dată în viața mea, mă confruntasem cu atâta neîncredere doar din cauza numelui meu, care mi-a dezvăluit etnia”.

Dincolo de propria ei dezamăgire, i-a fost teamă că experiența ei ar putea descuraja pe alte fete rome să-și urmeze visul. Dacă ea, prima tânără de etnie romă din satul său care a plecat pentru a face studii, nu și-a putut găsi de lucru, de ce ar trebui și alte fete să încerce? La fiecare etapă importantă din viața ei, Angela s-a confruntat cu presiuni similare din cauza viziunilor tradiționale și stereotipice ale societății, indiferent că era vorba despre a fi femeie sau despre a fi romă.

Când a împlinit 14 ani, mama ei i-a spus că a făcut deja suficientă școală și că de acum se poate căsători. Totuși, i-a acordat șansa de a alege. „M-a rugat să fac alegerea mea: să mă căsătoresc sau să învăț în continuare. Și am ales școala. Chiar nu am vrut să devin soție la 14 ani”.

Însă, așteptările „tradiționale” ale rudelor sale au continuat și după aceea: „Bunica mea a avut așa o dorință să mă facă o croitoreasă. Dar mie mereu mi-a plăcut foarte mult să citesc”. Atunci a decis să se facă bibliotecară. Plecarea la studii la Soroca a fost momentul în care și-a dat seama că vrea să schimbe lucrurile în satul ei, însă la întoarcerea acasă s-a confruntat cu cea mai mare dezamăgire din viața sa și anume aceea de a fi respinsă. Ea crescuse în această comunitate diversă: colegii săi de clasă erau romi, dar și de alte etnii și niciodată nu a simțit vreo diferență între ei, toți erau din același sat. În momentul în care a fost respinsă din cauza etniei sale, pierduse acel sentiment de apartenență la comunitate. În următorii 10 ani, și-a câștigat banii pentru trai muncind pământul, alături de mama și bunica ei.

Romii reprezintă o parte mică din cei peste 2,6 milioane de persoane din Moldova și, conform datelor istorice, sunt printre cei mai săraci și cei mai vulnerabili oameni din Europa. În general, femeile rome se căsătoresc mai devreme, învață mai puțin, câștigă mai puțin și, prin urmare, sunt deosebit de vulnerabile la sărăcie de-a lungul vieții dar, în special, la bătrânețe. Rareori sunt reprezentate în viața publică.

Dar, începând cu 2004, vocea romilor a început să fie auzită și în Moldova. O rudă a Angelei din Chișinău a venit la ea, au vorbit despre mișcarea romă și atunci a încurajat-o să creeze un ONG local menit să promoveze drepturile persoanelor rome și incluziunea socială.

Și astfel a început viața civică a Angelei. Au urmat ani de mentorat și instruiri, participând la training-uri și evenimente naționale pentru abilitarea femeilor, în special în viața publică și în politică. Angela se forma ca o activistă civică în Gribova și cu cât mai multe afla despre propriile sale drepturi, cu atât devenea mai ambițioasă cu privire la schimbarea calității vieții în comunitatea sa. A devenit mediatoare comunitară în primăria din Gribova, ajutând și consultând semenii săi cum să-și rezolve problemele și să interacționeze cu autoritățile.

În 2018, Angela Rădiță a fost voluntară într-o amplă campanie de informare electorală și educare civică a alegătorilor, lansată de PNUD Moldova înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019. A mers din poartă în poartă în Gribova și a informat oamenii despre drepturile lor politice, încurajându-i „să iasă din casă și să voteze”. Campania a implicat peste 11 000 de romi în toată țara. A observat atunci o diferență enormă în relația autorităților cu comunitatea romă și a decis să candideze independent la alegerile locale din octombrie anul trecut la funcția de consilieră locală.

Nu i-a fost ușor. Era greu să faci comunitatea de romi să fie activă în procesul de votare. Așa că a fost nevoie să facă mai multă educație civică, explicând oamenilor de ce reprezentarea lor în consiliul local este importantă. „Le-am spus oamenilor că ar fi bine dacă cineva din comunitatea de romi i-ar reprezenta cu adevărat în consiliile locale sau raionale pentru că ar fi cei care le-ar apăra drepturile”, spune ea. Și astfel a ajuns la multe persoane care au cunoscut-o prin activitatea ei atât la nivel local, cât și la nivel regional.

În pofida opiniilor negative adânc înrădăcinate în societate în privința implicării romilor în viața publică, dar, mai ales, a femeilor în politică, oamenii au susținut-o și a reușit să câștige mandatul de patru ani de consilieră locală. „Poate acesta este mai mult meritul lor decât al meu”, notează Angela.

Anul trecut, 12 femei și bărbați romi – inclusiv Angela – au fost aleși consilieri locali, un record pentru Moldova. Politica a fost considerată de mult timp un teritoriu mai puțin accesibil pentru grupurile minoritare și pentru femei. Normele patriarhale fac ca parcursul femeilor în spațiul public să fie mai anevoios și mai scrutat. Și romii au suferit de multă discriminare și excludere. Acum, Angela a rupt ambele bariere.

În ciuda faptului că era nouă în competiția electorală și reprezenta două „grupuri minoritare” (femeile și romii), Angela Radiță a fost hotărâtă să facă o schimbare. Ca mediatoare comunitară, ea a fost adesea confruntată cu lipsa resurselor din bugetele locale și a fost motivată să rezolve aceste probleme din interior, contribuind la redistribuirea fondurilor locale.

„Problemele pe care le văd în fiecare zi mă fac să vreau să văd ce pot face. Sper să reușesc să aduc o schimbare în bine, atât pentru femeile rome, cât și pentru cele de alte etnii. În Moldova, soarta lor este aproape aceeași”, concluzionează Angela. „Vreau să colaborez cu toți cetățenii din comunitate, indiferent de etnia lor”.

Angela simte deja puterea de a lucra împreună, în echipă. După cum spune mărturisește o altă consilieră locală, Aliona Rîbac: „Împreună, noi, femeile, ne mobilizăm, iar bărbații din consiliul local ne ascultă”.În 2016, Moldova și-a modificat legislația și a obligat partidele politice să aibă o reprezentare de gen de 40% din candidații incluși în listele electorale. În cazul alegerilor locale generale de anul trecut, norma legală a fost respectată pentru prima dată, ceea ce a făcut diferența. Acum, 37% dintre consilierii locali sunt femei, ceea ce reprezintă cea mai înaltă reprezentare de gen la nivel guvernamental.

Dar, în timp ce 2019 a înregistrat și cel mai mare număr de consilieri locali romi aleși, aceștia au reprezentat doar opt dintre cele 185 de comunități de romi. Așa că în acest sens, mai sunt multe de făcut.

„Sper că exemplul meu va fi unul convingător și că la alegerile următoare vom fi mai mulți”, spune Angela, care pentru următorii patru ani, intenționează să dezvolte mai multe proiecte sociale împreună cu consiliul local și primăria. Lucruri precum renovarea parcului din sat, singurul loc în care copiii cu familiile lor se pot juca și relaxa în weekend, asigurându-se că toți copiii frecventează școala, iar semenii ei au un loc de muncă acasă.

„Mă voi implica în proiecte sociale care să fie în beneficiul oamenilor. Pentru că tot ceea ce fac, e pentru satul meu, comunitatea mea, oamenii care locuiesc aici, indiferent de etnie”.

PNUD Moldova continuă să întreprindă eforturi pentru creșterea participării politice a femeilor, a minorităților și a altor grupuri vulnerabile prin educație civică, consiliere și colaborarea cu Guvernul, pentru a găsi soluții incluzive.    

Moldova va concura în prima semifinală de la Eurovision 2023. Când are loc aceasta

Moldova va concura în prima semifinală a celebrului concurs muzical. Când are loc aceasta, după ce organizatorii au anunțat în urmă cu puțin timp care este „ordinea” în care urcă concurenții pe scenă cu reprezentările lor?

Romania va concura in a doua semifinala de la Eurovision 2023 Cand are loc aceasta

Prima semifinală a competiției, programată pe 9 mai, este rezervată pentru 15 țări printre care se află: Serbia, Moldova, Croația, Malta, Letonia, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția, Israel, Finlanda, Cehia și Azerbaijan.

România va intra în concursul Eurovision Song Contest 2023 în prima parte din a doua semifinală. Mai exact, face parte din țările care vor participa la acest show în data de 11 mai, alături de reprezentanții din alte țări. Acestea sunt Armenia, Cipru, Danemarca, Belgia, Islanda, Grecia, Estonia, Albania, Australia, Austria, Lituania, San Marino, Slovenia, Georgia și Polonia.

Eurovision Song Contest 2023 a ajuns anul acesta la ediția cu numărul 67. Competiția se va desfășura la Liverpool și vor participa 37 de țări, însă doar 31 vor concura în semifinale pentru cele 20 de locuri ale finalei.

Celelalte șase nu concurează în semifinale, fiind deja calificate în marea finală din 13 mai 2023. Ucraina, în calitate de câștigătoare a ediției 2022, este una dintre aceste țări. Ei i se alătură cele 5 țări plătitoare participante: Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit al Marii Britanii.

Show-ul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din întreaga lume, prima ediție fiind în anul 1956. Concursul este transmis în Europa, Australia, Asia şi Statele Unite ale Americii.

Scriitoarea Tatiana Ţîbuleac lansează la Oslo „Grădina de sticlă‟, al doilea roman tradus în limba norvegiană

Scriitoarea Tatiana Ţîbuleac participă, în Norvegia, în perioada 6-10 februarie, la o serie de evenimente culturale organizate la Oslo, Trondheim şi Bergen, cu ocazia Festivalului de literatură Litfest Bergen 2023, anunţă ICR Stockholm.

În zilele de 6 şi 7 februarie, la Oslo şi Trondheim, vor avea loc lansări ale cărţii “Grădina de sticlă/Flaskehagen”, cel mai recent roman tradus în norvegiană al autoarei. Romanul a fost câştigător al Premiului Uniunii Europene în Literatură 2019, iar traducerea în norvegiană este semnată de Sindre Andersen. Participarea scriitoarei la evenimentele literare din Norvegia este susţinută de Institutul Cultural Român din Stockholm, în parteneriat cu editura norvegiană Camino forlag. Evenimentele din Bergen (Alver) sunt organizate în cadrul festivalului de literatură Litfest Bergen 2023 (8-12 februarie).

Cu ocazia turneului din Norvegia, Tatiana Ţîbuleac va vorbi şi de primul ei roman tradus în norvegiană, “Vara când mama avea ochii verzi/Sommeren mamma hadde grønne øyne” (2020), publicat tot de editura Camino forlag. Cele două romane ale autoarei creează un tablou despre provocările culturale, istorice şi lingvistice cu care se confruntă societatea din Republica Moldova.

Al doilea roman tradus în norvegiană al autoarei, “Grădina de sticlă/Flaskehagen”, este povestea unei fetiţe orfane adoptată de către o femeie mai în vârstă, Tamara Pavlova, care o forţează să adune sticle de pe stradă pentru a supravieţui. Fetiţa creşte între două limbi şi două culturi, în anii când se schimbă frontierele şi sistemele politice. Romanul poate fi interpretat ca o alegorie despre vulnerabilitatea statelor mai mici în faţa puterii economice şi politice a altor state mai mari. Opera lui Ţîbuleac este foarte relevantă, mai ales prin prisma invaziei Ucrainei de către Rusia, iar autoarea a participat în nenumărate rânduri la dezbateri despre datoria altor state de a primi şi de a ajuta refugiaţii de război.

Tatiana Ţîbuleac s-a născut la Chişinău şi şi este licenţiată în jurnalism. În 1999, s-a alăturat echipei de la Pro TV Chişinău ca reporter, editor şi prezentator de ştiri. Din 2008 este stabilită la Paris. Şi-a făcut debutul ca scriitoare în 2014 cu o colecţie de proză scurtă numită “Fabule moderne”. Primul său roman “Vara în care mama a avut ochii verzi”, apărut în 2016 în limba română şi tradus în mai multe limbi, a primit premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, premiul revistei Observator Cultural la Bucureşti şi premiul Observator Lyceum, la festivalul FILIT din Iaşi. Tatiana Ţîbuleac a fost desemnată câştigătoarea Premiul pentru literatură al Uniunii Europene – 2019 pentru romanul “Grădina de sticlă”, publicat la Editura Cartier (Chişinău), în 2018. La sfârşitul anului trecut romanul “Vara în care mama a avut ochii verzi” a fost tradus în limba norvegiană la Editura Camino, traducerea din română fiind semnată de Sindre Andersen. Ediţia spaniolă, apărută în 2019 la Editura „Impedimenta”, a câştigat Premiul European Camino de Santiago.

Colete din Republica Moldova, trimise către conaționalii de peste hotare, reținute de polițiștii de frontieră

Colete din Republica Moldova, cu bunuri în valoare de peste 25.000 lei românești, echivalentul a peste 100.000 de lei moldovenești, care urmau să ajungă la moldovenii de peste hotare, au fost reținute pe 25 ianuarie de către poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Potrivit Poliției de Frontieră din România au fost supuse controlului patru autoutilitare încărcate cu bagaje şi colete. Astfel, au fost depistate 1248 litri de vin, 230 litri cu alcool şi 218 kilograme de produse alimentare de origine animală (carne, lapte, ouă, brânză), de provenienţă Republica Moldova, pentru care persoanele nu deţineau documente legale.

Alcoolul a fost confiscat, iar bunurile de origine animală au fost predate autorităţii sanitar veterinare pentru a fi distruse.

Persoanele care transportau coletele au fost sancţionate cu amenzi în valoare de 30.000 lei românești, echivalentul a peste 125.000 de lei moldovenești.

Mesajul unei bănci din Moldova: Atenție la fraude! Nu oferiți nimănui parolele unice și datele cardului bancar
Articolul anterior
Ușile unui bloc de locuit din Capitală au fost sudate, în legătură cu infecția Covid-19
Articolul următor