O femeie de etnie romă din Moldova învinge discriminarea prin dorința ei de a face parte dintr-o societate incluzivă

Prima ciocnire a Angelei Rădiță de discriminare a fost neașteptată și extrem de dureroasă. Tânăra, care încă de când era elevă citea la lumina candelei până în miez de noapte, a absolvit studiile și s-a reîntors acasă pentru a munci în calitate de bibliotecară. Însă, nu a fost bibliotecară nici măcar o zi, fiind respinsă din cauza că era romă.

separator
„Dacă apare ceva, eu te voi anunța”, i-a spus șeful de atunci al secției de cultură raională Drochia. „Dar acum nu avem locuri disponibile”.

„Nu am lucrat niciodată în calitate de bibliotecară. Și aceasta chiar dacă am învățat și am muncit din greu. Dar nu a fost suficient ”, spune Angela (49 de ani), consilieră locală în satul Gribova, raionul Drochia, mediatoare comunitară și activistă civică în aceeași localitate. „Am plâns mult atunci. Pentru prima dată în viața mea, mă confruntasem cu atâta neîncredere doar din cauza numelui meu, care mi-a dezvăluit etnia”.

Dincolo de propria ei dezamăgire, i-a fost teamă că experiența ei ar putea descuraja pe alte fete rome să-și urmeze visul. Dacă ea, prima tânără de etnie romă din satul său care a plecat pentru a face studii, nu și-a putut găsi de lucru, de ce ar trebui și alte fete să încerce? La fiecare etapă importantă din viața ei, Angela s-a confruntat cu presiuni similare din cauza viziunilor tradiționale și stereotipice ale societății, indiferent că era vorba despre a fi femeie sau despre a fi romă.

Când a împlinit 14 ani, mama ei i-a spus că a făcut deja suficientă școală și că de acum se poate căsători. Totuși, i-a acordat șansa de a alege. „M-a rugat să fac alegerea mea: să mă căsătoresc sau să învăț în continuare. Și am ales școala. Chiar nu am vrut să devin soție la 14 ani”.

Însă, așteptările „tradiționale” ale rudelor sale au continuat și după aceea: „Bunica mea a avut așa o dorință să mă facă o croitoreasă. Dar mie mereu mi-a plăcut foarte mult să citesc”. Atunci a decis să se facă bibliotecară. Plecarea la studii la Soroca a fost momentul în care și-a dat seama că vrea să schimbe lucrurile în satul ei, însă la întoarcerea acasă s-a confruntat cu cea mai mare dezamăgire din viața sa și anume aceea de a fi respinsă. Ea crescuse în această comunitate diversă: colegii săi de clasă erau romi, dar și de alte etnii și niciodată nu a simțit vreo diferență între ei, toți erau din același sat. În momentul în care a fost respinsă din cauza etniei sale, pierduse acel sentiment de apartenență la comunitate. În următorii 10 ani, și-a câștigat banii pentru trai muncind pământul, alături de mama și bunica ei.

Romii reprezintă o parte mică din cei peste 2,6 milioane de persoane din Moldova și, conform datelor istorice, sunt printre cei mai săraci și cei mai vulnerabili oameni din Europa. În general, femeile rome se căsătoresc mai devreme, învață mai puțin, câștigă mai puțin și, prin urmare, sunt deosebit de vulnerabile la sărăcie de-a lungul vieții dar, în special, la bătrânețe. Rareori sunt reprezentate în viața publică.

Dar, începând cu 2004, vocea romilor a început să fie auzită și în Moldova. O rudă a Angelei din Chișinău a venit la ea, au vorbit despre mișcarea romă și atunci a încurajat-o să creeze un ONG local menit să promoveze drepturile persoanelor rome și incluziunea socială.

Și astfel a început viața civică a Angelei. Au urmat ani de mentorat și instruiri, participând la training-uri și evenimente naționale pentru abilitarea femeilor, în special în viața publică și în politică. Angela se forma ca o activistă civică în Gribova și cu cât mai multe afla despre propriile sale drepturi, cu atât devenea mai ambițioasă cu privire la schimbarea calității vieții în comunitatea sa. A devenit mediatoare comunitară în primăria din Gribova, ajutând și consultând semenii săi cum să-și rezolve problemele și să interacționeze cu autoritățile.

În 2018, Angela Rădiță a fost voluntară într-o amplă campanie de informare electorală și educare civică a alegătorilor, lansată de PNUD Moldova înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019. A mers din poartă în poartă în Gribova și a informat oamenii despre drepturile lor politice, încurajându-i „să iasă din casă și să voteze”. Campania a implicat peste 11 000 de romi în toată țara. A observat atunci o diferență enormă în relația autorităților cu comunitatea romă și a decis să candideze independent la alegerile locale din octombrie anul trecut la funcția de consilieră locală.

Nu i-a fost ușor. Era greu să faci comunitatea de romi să fie activă în procesul de votare. Așa că a fost nevoie să facă mai multă educație civică, explicând oamenilor de ce reprezentarea lor în consiliul local este importantă. „Le-am spus oamenilor că ar fi bine dacă cineva din comunitatea de romi i-ar reprezenta cu adevărat în consiliile locale sau raionale pentru că ar fi cei care le-ar apăra drepturile”, spune ea. Și astfel a ajuns la multe persoane care au cunoscut-o prin activitatea ei atât la nivel local, cât și la nivel regional.

În pofida opiniilor negative adânc înrădăcinate în societate în privința implicării romilor în viața publică, dar, mai ales, a femeilor în politică, oamenii au susținut-o și a reușit să câștige mandatul de patru ani de consilieră locală. „Poate acesta este mai mult meritul lor decât al meu”, notează Angela.

Anul trecut, 12 femei și bărbați romi – inclusiv Angela – au fost aleși consilieri locali, un record pentru Moldova. Politica a fost considerată de mult timp un teritoriu mai puțin accesibil pentru grupurile minoritare și pentru femei. Normele patriarhale fac ca parcursul femeilor în spațiul public să fie mai anevoios și mai scrutat. Și romii au suferit de multă discriminare și excludere. Acum, Angela a rupt ambele bariere.

În ciuda faptului că era nouă în competiția electorală și reprezenta două „grupuri minoritare” (femeile și romii), Angela Radiță a fost hotărâtă să facă o schimbare. Ca mediatoare comunitară, ea a fost adesea confruntată cu lipsa resurselor din bugetele locale și a fost motivată să rezolve aceste probleme din interior, contribuind la redistribuirea fondurilor locale.

„Problemele pe care le văd în fiecare zi mă fac să vreau să văd ce pot face. Sper să reușesc să aduc o schimbare în bine, atât pentru femeile rome, cât și pentru cele de alte etnii. În Moldova, soarta lor este aproape aceeași”, concluzionează Angela. „Vreau să colaborez cu toți cetățenii din comunitate, indiferent de etnia lor”.

Angela simte deja puterea de a lucra împreună, în echipă. După cum spune mărturisește o altă consilieră locală, Aliona Rîbac: „Împreună, noi, femeile, ne mobilizăm, iar bărbații din consiliul local ne ascultă”.În 2016, Moldova și-a modificat legislația și a obligat partidele politice să aibă o reprezentare de gen de 40% din candidații incluși în listele electorale. În cazul alegerilor locale generale de anul trecut, norma legală a fost respectată pentru prima dată, ceea ce a făcut diferența. Acum, 37% dintre consilierii locali sunt femei, ceea ce reprezintă cea mai înaltă reprezentare de gen la nivel guvernamental.

Dar, în timp ce 2019 a înregistrat și cel mai mare număr de consilieri locali romi aleși, aceștia au reprezentat doar opt dintre cele 185 de comunități de romi. Așa că în acest sens, mai sunt multe de făcut.

„Sper că exemplul meu va fi unul convingător și că la alegerile următoare vom fi mai mulți”, spune Angela, care pentru următorii patru ani, intenționează să dezvolte mai multe proiecte sociale împreună cu consiliul local și primăria. Lucruri precum renovarea parcului din sat, singurul loc în care copiii cu familiile lor se pot juca și relaxa în weekend, asigurându-se că toți copiii frecventează școala, iar semenii ei au un loc de muncă acasă.

„Mă voi implica în proiecte sociale care să fie în beneficiul oamenilor. Pentru că tot ceea ce fac, e pentru satul meu, comunitatea mea, oamenii care locuiesc aici, indiferent de etnie”.

PNUD Moldova continuă să întreprindă eforturi pentru creșterea participării politice a femeilor, a minorităților și a altor grupuri vulnerabile prin educație civică, consiliere și colaborarea cu Guvernul, pentru a găsi soluții incluzive.    

Mesajul unei bănci din Moldova: Atenție la fraude! Nu oferiți nimănui parolele unice și datele cardului bancar
Articolul anterior
Ușile unui bloc de locuit din Capitală au fost sudate, în legătură cu infecția Covid-19
Articolul următor
Alte articole interesante