O fetiță moldoveancă a obținut locul I la Campionatul Austriei la gimnastică artistică

Moldoveanca Mădălina Lungu a luat locul întâi la Campionatul Austriei la gimnastica artistică, la categoria juniori.

separator
Numele tinerei apare în lista premianților, publicată de un portal austriac. Mădălina este membră a clubului de sport Sportunion West-Wien, din Viena.sursa: www.unimedia.info

Rușii au atacat astăzi un centru de recreere din Harkov: sunt raportați 5 morți și 16 răniți

Cel puţin cinci persoane au fost ucise şi 16 rănite duminică, într-o zonă de recreere din afara oraşului Harkov, în urma unor lovituri aeriene ruse, au anunţat oficiali locali citaţi de Reuters.

Bilanţul morţilor şi răniţilor a fost anunţat de primarul din Harkov, Igor Terehov. „Exploziile auzite la Harkov în jurul prânzului s-au produs într-o suburbie din apropiere. Două rachete ruse au lovit un centru de recreere unde oamenii se relaxau, ucigând cinci persoane şi rănind alte 16”, a afirmat el pe reţeaua de mesagerie Telegram, potrivit Agerpres.

Corespondenţii Reuters au văzut zona de recreere distrusă după ce salvatorii de la faţa locului spun că a fost o explozie puternică, urmată de o a doua 15-20 de minute mai târziu.

Mărturiile oamenilor din Harkov, după atacul rușilor

Valentina, o femeie de 69 de ani care trăia în apropiere de complex, era acasă când s-a produs explozia. Ea le-a spus plângând ziariştilor că soţul ei a fost ucis în explozie.

Era lângă apă, a relatat ea, arătând zona unde acum se mai află doar un crater, dărâmături şi cadavre. „Este foarte dureros să-mi pierd casa, soţul, tot ce am pe lume. Ei (ruşii) sunt animale, de ce trebuie să omoare oameni?”, a mai spus ea.

În ultimele săptămâni, oraşul Harkov şi regiunea cu acelaşi nume au fost vizate constant de atacuri cu rachete ruseşti şi bombe ghidate, în contextul în care trupele ruse au lansat o ofensivă în nord-estul regiunii.

„Nu erau soldaţi aici. Era duminică, oamenii au venit aici pentru a se odihni, copii urmau să fie aici, femei însărcinate, odihnindu-se, încercând să trăiască normal”, a declarat Yaroslav Trofimko, inspector de poliţie la poliţia locală.

Ce salariu are Emmanuel Macron. „Fluturașul” cu retribuția președintelui Franței a fost publicat în premieră

Documentul cu fișa de salariu a președintelui francez Emmanuel Macron, în format PDF, a fost publicat pe madada.fr, în urma unei cereri făcute de un fost jurnalist, Xavier Berne, relatează Liberation, citată de Digi 24.

Foto: Jens Knappe

„Fluturașul” de salariu al președintelui Macron arată că liderul de la Élysée a încasat un venit net de 14.523,94 euro, pe luna decembrie 2023 și de 14.586,32 de euro, pe ianuarie 2024.

Astfel, Emmanuel Macron primește lunar 16.039,71 de euro brut sau 12.457,10 euro „salariu de bază” la care se adaugă o „indemnizație de funcție” de 3.207,70 de euro.

De asemenea, Emmanuel Macron încasează și o indemnizație de rezidență de 373 de euro care se plătește tuturor angajaților statului, dar în cuantum inegal, fiind gândită pentru a compensa variațiile de cost al vieții în funcție de regiunea Franței în care lucrează un angajat al statului.

Este menționată și adresa „angajatorului”: „Presidence de la République, 55, rue du Faubourg Saint-Honoré, 75008 Paris”. Dacă unele elemente confidențiale au fost acoperite, informațiile principale sunt evidente.

În 2020, Lucie Sponchiado, cercetător la Observatorul de Etică Publică, înaintase o cerere în acest sens, care a fost respinsă de cabinetul Elysée, în contradicție cu legea franceză care instituise dreptul cetăţenilor de a avea acces la documentele administrative.

„Orice persoană poate obţine comunicarea documentelor deţinute de o administraţie în cadrul activităților de serviciu public, indiferent de forma sau suportul acestora”, potrivit legii. S-a ajuns la un proces în contencios administrativ, care a fost câștigat doi ani mai târziu.

Salariul președintelui Franței a fost adus la cunoștința publicului încă din timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy. Fixat la 21.300 de euro net lunar la acea vreme (2007-2012), salariul a fost redus cu 30% în timpul mandatului lui François Hollande.

Venitul este impozabil și indexat conform acelorași reguli care se aplică înalților funcționari publici – inclusiv prim-ministrul, miniștrii, deputații și senatorii, reamintește BFMTV.

Statul din UE care le va închide ușa solicitanţilor de azil din Rusia

Finlanda va propune un proiect de lege care să le permită agenţilor de frontieră să blocheze solicitanţii de azil care încearcă să intre din Rusia. Decizia ar putea determina Helsinki să-şi încalce temporar angajamentele internaţionale.

Finlanda şi-a închis graniţa cu Rusia anul trecut, pentru a opri un număr tot mai mare de sosiri de solicitanţi de azil din ţări precum Siria şi Somalia, şi a acuzat Moscova că încurajează migraţia împotriva sa şi a Uniunii Europene, o afirmaţie pe care Kremlinul o neagă, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Finlanda a enervat Rusia anul trecut, abandonând nealinierea militară de lungă durată şi aderând la alianţa NATO ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Moscova. De asemenea, a semnat un pact bilateral de apărare cu Statele Unite.

Proiectul de lege propus de coaliţia guvernamentală de dreapta recunoaşte că întoarcerea migranţilor în Rusia fără a le procesa cererile de azil ar fi o încălcare a angajamentelor internaţionale ale Finlandei privind drepturile omului, dar spune că utilizarea sa va fi temporară şi limitată.

Premierul Petteri Orpo a declarat că propunerea va merge în parlament săptămâna viitoare, unde va fi înaintată spre examinare comisiei constituţionale.

Migraniții trec granița prin sălbăticie

„Deoarece acest fenomen este în mâinile Rusiei – cine vine, de unde şi când, la graniţa Finlandei – nu putem permite acest lucru. Prin urmare, trebuie să ne extindem legislaţia”, a spus Orpo reporterilor.

Mai puţin de 40 de migranţi au trecut graniţa din Rusia, prin sălbăticie, în acest an, de când Finlanda şi-a închis punctele de trecere terestre, în timp ce aproximativ 1.300 au sosit prin punctele de trecere anul trecut, au arătat datele de la frontieră.

O trecere de cale ferată rămâne deschisă, numai pentru marfă.

Liderii finlandezi spun că legislaţia este încă necesară, deoarece migranţii ar putea începe să sosească din nou, deoarece vremea mai caldă uşurează călătoriile.

”Există încă mii de oameni în Rusia… care aşteaptă o oportunitate de a ajunge la graniţa cu Finlanda”, a spus Orpo, citând rapoarte de informaţii.

Finlanda are o graniţă de 1.340 km (830 mile) cu Rusia.

Proiectul de lege ar permite autorităţilor de frontieră să respingă solicitanţii de azil care trec din Rusia, cu sau fără folosirea forţei. Dar nu s-ar aplica copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi, ale căror cereri de azil Finlanda ar continua să le accepte.

Contactat de Reuters pe 3 mai, cel mai mare grup de opoziţie din Finlanda, social-democraţii, a declarat că nu se vor angaja să susţină proiectul de lege înainte ca parlamentul să discute versiunea finală.

Ombudsmanul Finlandei pentru nediscriminare, Kristina Stenman, a declarat că ar fi alarmant dacă Finlanda ar refuza să accepte cererile de azil de la persoanele care sosesc la graniţele sale.

Placenta bebeluşului nu trebuie consumată, avertizează ginecologii canadieni
Articolul anterior
Romanul „Grădina de sticlă” de Tatiana Țîbuleac a fost nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură
Articolul următor