Acum șapte ani, Valentina Rotaru, o profesoară din satul Socola, raionul Șoldănești, o localitate cu doar 200 de locuitori de pe malul Nistrului, și-a început aventura în apicultură.
„Școala se reorganizase, profesorii au fost transferați la școala din satul vecin. Acolo aveam puține ore și un salariu mic. Soțul nu avea un lucru stabil, era greu. Am încercat să cultivăm legume, dar după primul an de muncă n-am avut unde ne vinde produsele și toate s-au stricat pe câmp. Apoi soțul a început să facă butoaie din lemn, însă acest lucrul era mai mult sezonier și tot nu ne ajungeau bani pentru tot anul”, își amintește apicultoarea.
Bunelul soțului Valentinei a fost apicultor. El l-a învățat tehnicile albinăritului, de aceea s-au decis să încerce să facă apicultură. Pentru a începe afacerea cu albine ei aveau nevoie de investiții mari, de care familia nu dispunea.
„Ne-au ajutat niște prieteni, care făceau apicultură de aproape 20 de ani. Ei ne-au dat aripi. Ne-au dăruit niște familii de albine și câțiva stupi mai vechi. Apoi soțul a meșterit în doar un an peste 50 de stupi, iar în al doilea – 70. Astăzi avem peste 180 de stupi cu albine”, spune Valentina.
An de an, având venit constant, familia a reinvestit banii câștigați, însă vânzările au început să se reducă în perioada pandemiei și apoi odată cu criza energetică, agravată de războiul din Ucraina.
Cu ajutorul Agenției Austriece pentru Dezvoltare și PNUD Moldova, ea a reușit să instaleze panouri solare la întreprindere și să reducă semnificativ cheltuielile la energia electrică. Sistemul fotovoltaic cu capacitatea 6 kW, pentru care a obținut suport, îi va acoperi consumul de curent la atelierul în care produce stupi bio din lemn, magazii pentru stupi și rame.
„Am obținut acest suport într-un moment foarte greu pentru afacerea noastră. Suntem fericiți că aceste panouri vor reduce cheltuielile la energia electrică”, afirmă Valentina.
Anul trecut apicultorii au obținut o recoltă bogată – peste șase tone de miere polifloră, de salcâm, de rapiță, de mai și floarea soarelui. Cea mai mare cantitate a fost vândută angro, iar o tonă a fost vândută cu ajutorul rețelelor de socializare.
