O moldoveancă exportă anual circa 600 de tone de miere în Uniunea Europeană

Poliția solicită sprijinul cetățenilor pentru a găsi un bărbat de 71 de ani, din municipiul Bălți, care în seara zilei de 11 mai a plecat într-o direcție necunoscută și până la moment locul aflării acestuia nu se cunoaște.

Semnalmente: înălțimea 1,76-1,78 m și păr cărunt.
În momentul plecării, acesta purta o cămașă gri în carouri, pantaloni negri și încălțăminte neagră.

Persoanele care dețin informații despre bărbatul din imagine sunt rugate să ne contacteze imediat la 112 sau la numărul 061016264.

Nivelul investiţiilor româneşti în afara graniţelor ţării a ajuns la aproape 4,5 miliarde de euro în 2023. Faţă de acum zece ani, suma a crescut de şapte ori. Suma de 4,5 miliarde de euro cuprinde atât soldul ISD al persoanelor juridice cât şi al persoanelor fizice. Polonezii investesc peste 28 miliarde de euro în afara graniţelor propriei ţări, iar maghiarii peste 37 mld. euro. Care sunt companiile care s-au dus pe pieţele externe, scrie bani.md.

În ultimii zece ani, românii au prins curaj şi au investit în afara ţării, in­trând cu businessurile create în România în ţări din Europa, mai ales. Dacă în 2013, nivelul investiţiilor directe în străinătate ale românilor (cetăţeni şi companii) era de 616 milioane de euro, în 2022 cifra a sărit de 4,4 miliarde de euro, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR), la solicitarea ZF.

Creşterea de şapte ori, văzută în com­pa­ra­ţie pe un deceniu, poate arăta apetitul mai mare al antreprenorilor locali spre a-şi pune la încercare afacerile şi pe alte pieţe. Privind însă la „capra vecinului“, Polonia are 28 mld. euro investiţi peste graniţe, Ungaria a trecut de 37 mld. euro, iar cehii au 52 mld. euro plasaţi în afara teritoriului propriu.

Destinaţiile banilor româneşti au fost în majoritate pe „bătrânul continent“. Astfel, cei mai mulţi bani au mers în ţări precum Olanda, Cipru, Republica Moldova, Bulgaria sau Italia.

De unde vine potenţialul?
Pentru businessurile româneşti care ajung să fie lideri de piaţă sau în clasamentul celor mai mari jucători din domeniile în care activează, pasul următor poate fi peste hotare.

„După ce ajungi campion naţional este firesc să-ţi încerci forţele şi pe plan extern. Pentru a continua creşterea este necesar să te extinzi şi geografic. Aceasta este strategia pe care o implentăm acum, este calea pe care am ales să mergem“, a spus Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast Group, în cadrul conferinţei ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

Producătorul de materiale de construcţii TeraPlast a cumpărat o fabrică în faliment din Serbia, investiţia din ţara vecină fiind de 11 mil. euro, din care achiziţia propriu-zisă s-a ridicat la 4,5 mil. euro, din datele anterioare.

Până să ajungă în Serbia, compania a mai avut o tentativă de a se extinde în afara graniţelor, în 2015, când a tatonat piaţa din Republica Moldova prin intermediul unei subsidiare. Contextul macroeconomic nu a fost cel potrivit la acea vreme, dar finalul anului trecut, grupul TeraPlast a achiziţionat producătorul de ţevi Palplast din Republica Moldova, tranzacţie a cărei valoare s-a ridicat la circa 1,8 milioane euro.

La începutul acestui an, TeraPlast a anunţat achiziţionarea grupului Wolfgang Freiler din Austria, care deţine facilităţi de producţie în Ungaria şi o divizie de distri­buţie pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Vest.

„România are acum o perioadă de oportunităţi cu totul deosebite faţă de trecut. Nimeni nu ne garantează că aceste oportunităţi vor fi la fel de mari şi peste 10-20 de ani. Avem acum o fereastră şi putem să facem lucruri, dar dacă nu ştim să ne catalizăm reciproc, dacă nu ştim la nivel de societate să ne sprijinim, atunci vom face mult mai puţin decât am putea face“, spune Tiberiu Moisă, directorul general adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania, în conferinţa ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

Totuşi, extinderea pe pieţele externe ră­mâne o provocare structurală pentru firmele româneşti, a mai spus Tiberiu Moisă.
Nu multe companii au reuşit să facă pasul în afara ţării, una dintre principalele provocări este de a înţelege piaţa, cum funcţionează şi cum diferă consumatorii de cei din România.
Dezvoltarea în afara ţării este luată în calcul de tot mai multe companii, însă paşi concreţi în această direcţie au făcut doar câteva businessuri, din categoria celor mari, dar şi din pătura de mijloc a antrepre­noriatului.
Domeniul IT este cel mai bine repre­zentat ca ambasador al businessului româ­nesc peste hotare, fiind industria care a avut cea mai spectaculoasă creştere la nivel local. Totuşi, România a exportat şi branduri de bijuterii, medicale, de curierat.

Pentru Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife, este natural ca liderii indus­triilor să ţintească alte pieţe.

„Este natural ca liderul de piaţă din Ro­mâ­nia să iasă în afara graniţelor. România are cel mai mare PIB din Balcani şi mai mare decât oricare două ţări vecine împreu­nă, e natural ca, atât acţionarii de pe Bursă, cât şi finanţatorii să vadă o astfel de dez­voltare ca naturală“, a spus Mihai Marcu.

În 2019, MedLife anunţa primul pas în afara României, la vecinii din Ungaria, prin achiziţia unei clinici în Budapesta. Preşedin­tele operatorului medical crede însă că nu brandul este important, strategia sa fiind de a se adapta la particularităţile pieţei. Pe lista sa de extindere se mai află şi alte ţări din regiune, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

„Cu siguranţă, România este cea mai dezvoltată şi prietenoasă piaţă din regiune, începe să aibă o Bursă puternică şi un sistem bancar aşezat şi nu va întârzia să exporte capital şi know how în regiune“, a completat Mihai Marcu.

Atenție șoferi, restricții de circulație în sectorul Ciocana al capitalei, anunță Poliția. În legătură cu executarea lucrărilor de reparație pe bd. Mircea cel Bătrân, tronsonul cuprins între străzile Petru Zadnipru și Profesor Ion Dumeniuc, de astăzi și până la 10 iunie traficul rutier va fi suspendat parțial pe benzi.

În acest context solicităm șoferilor să manifeste maximă atenție la drum și să dea dovadă de respect în raport cu colegii din trafic