Statul din UE care le va închide ușa solicitanţilor de azil din Rusia

Finlanda va propune un proiect de lege care să le permită agenţilor de frontieră să blocheze solicitanţii de azil care încearcă să intre din Rusia. Decizia ar putea determina Helsinki să-şi încalce temporar angajamentele internaţionale.

Finlanda şi-a închis graniţa cu Rusia anul trecut, pentru a opri un număr tot mai mare de sosiri de solicitanţi de azil din ţări precum Siria şi Somalia, şi a acuzat Moscova că încurajează migraţia împotriva sa şi a Uniunii Europene, o afirmaţie pe care Kremlinul o neagă, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Finlanda a enervat Rusia anul trecut, abandonând nealinierea militară de lungă durată şi aderând la alianţa NATO ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Moscova. De asemenea, a semnat un pact bilateral de apărare cu Statele Unite.

Proiectul de lege propus de coaliţia guvernamentală de dreapta recunoaşte că întoarcerea migranţilor în Rusia fără a le procesa cererile de azil ar fi o încălcare a angajamentelor internaţionale ale Finlandei privind drepturile omului, dar spune că utilizarea sa va fi temporară şi limitată.

Premierul Petteri Orpo a declarat că propunerea va merge în parlament săptămâna viitoare, unde va fi înaintată spre examinare comisiei constituţionale.

Migraniții trec granița prin sălbăticie

„Deoarece acest fenomen este în mâinile Rusiei – cine vine, de unde şi când, la graniţa Finlandei – nu putem permite acest lucru. Prin urmare, trebuie să ne extindem legislaţia”, a spus Orpo reporterilor.

Mai puţin de 40 de migranţi au trecut graniţa din Rusia, prin sălbăticie, în acest an, de când Finlanda şi-a închis punctele de trecere terestre, în timp ce aproximativ 1.300 au sosit prin punctele de trecere anul trecut, au arătat datele de la frontieră.

O trecere de cale ferată rămâne deschisă, numai pentru marfă.

Liderii finlandezi spun că legislaţia este încă necesară, deoarece migranţii ar putea începe să sosească din nou, deoarece vremea mai caldă uşurează călătoriile.

”Există încă mii de oameni în Rusia… care aşteaptă o oportunitate de a ajunge la graniţa cu Finlanda”, a spus Orpo, citând rapoarte de informaţii.

Finlanda are o graniţă de 1.340 km (830 mile) cu Rusia.

Proiectul de lege ar permite autorităţilor de frontieră să respingă solicitanţii de azil care trec din Rusia, cu sau fără folosirea forţei. Dar nu s-ar aplica copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi, ale căror cereri de azil Finlanda ar continua să le accepte.

Contactat de Reuters pe 3 mai, cel mai mare grup de opoziţie din Finlanda, social-democraţii, a declarat că nu se vor angaja să susţină proiectul de lege înainte ca parlamentul să discute versiunea finală.

Ombudsmanul Finlandei pentru nediscriminare, Kristina Stenman, a declarat că ar fi alarmant dacă Finlanda ar refuza să accepte cererile de azil de la persoanele care sosesc la graniţele sale.

Măsuri pentru a preveni decesul în penitenciare a deținuților grav bolnavi

Guvernul ia măsuri care să prevină decesele în penitenciare a deținuților grav bolnavi și să excludă situațiile în care Republica Moldova este condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), din cauza asistenței medicale neadecvate, oferite după gratii.

Ministerul Justiției a intervenit cu o serie de modificări în „Regulamentul privind procedura de examinare medicală a deținuților grav bolnavi pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau înlocuirea, revocarea arestului preventiv”. Regulamentul în formulă nouă a fost susținut de executiv la ședința din 12 iunie.

În prezent, procedurile de identificare, selectare, examinare și înaintare în instanța de judecată a demersului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv, sunt excesiv de îndelungate. Din acest motiv, până își văd aprobată cererea, unii deținuți grav bolnavi mor în închisori. Noul regulament, elaborat de Ministerul Justiției, își propune să urgenteze procesul.

Astfel, nu vor activa trei comisii cu drept de decizie asupra prezentării deținuților grav bolnavi pentru liberare de la executarea pedepsei, ci doar de una. Sarcina îi va reveni Consiliului medical consultativ din cadrul spitalului penitenciar. Membrii Consiliului vor stabili diagnosticul și administrarea tratamentului. În cazul în care constatarea medicală se regăsește în lista bolilor grave care împiedică detenția, Consiliul va înainta un demers în instanța de judecată pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv. Raportul Consiliului va fi prezentat secretariatului instituției, pentru a fi examinat de administrația organului care pune în executare pedeapsa sau arestul preventiv. Procedurile vor fi inițiate imediat, dar nu mai târziu de cinci zile de la recepționarea raportului medical.

Lista bolilor grave a fost actualizată conform Clasificatorului internațional al maladiilor (CIM) aplicabil în Republica Moldova, extinzând astfel gama de diagnostice care permit deținuților să fie tratați acasă sau în instituții medicale externe. Ministerul își propune în așa mod să elimine birocrația și să stabilească termene clare pentru fiecare factor de decizie implicat în proces.


Această inițiativă face parte dintr-un proces amplu de revizuire a cadrului normativ în domeniul detenției, inițiat odată cu reorganizarea sistemului penitenciar și ghidată de experți de la Consiliul Europei. Cazul Cosovan vs. Republica Moldova, judecat la CEDO, unde reclamantul a murit în arest preventiv din cauza asistenței medicale inadecvate și a lipsei unui mecanism de liberare pentru persoanele grav bolnave, a fost un argument esențial pentru modificarea regulamentului. Asigurarea respectării drepturilor și libertăților omului în instituțiile penitenciare este unul dintre obiectivele Ministerului Justiției pentru anul 2024.

A fost lansată o nouă platformă pentru femeile de afaceri din Moldova

Prim-ministrul Dorin Recean a participat la lansarea Consiliului Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen. Evenimentul s-a desfășurat la „Glia Impact Hub”, o nouă platformă pentru femeile de afaceri, lansată la finele lunii mai curent.

În discursul său, premierul a accentuat că Guvernul își dorește ca fiecare femeie din țară să aibă oportunitatea și resursele necesare pentru a-și dezvolta propria afacere. „Structura nou creată – Consiliul Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen – va oferi expertiza necesară ca Guvernul să-și îmbunătățească politicile și Moldova să devină cea mai prietenoasă țară din regiune pentru lansarea afacerilor”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

Șeful Executivului s-a referit la realizările, din ultimii ani, în ceea ce privește sprijinul pentru femei și promovarea egalității de gen. În mod special, a fost evidențiată Strategia Națională de Dezvoltare Economică, care promovează o economie incluzivă, centrată pe șanse egale. De asemenea, a fost dezvoltat Programul guvernamental de susținere a antreprenoriatului feminin, cu un buget de 30 de milioane de lei și o perioadă de implementare de trei ani, de care vor beneficia cel puțin 90 de femei antreprenoare. 

Prim-ministrul a specificat că femeile de afaceri au un rol determinant în reformarea cadrului de reglementare a activității de întreprinzător și le-a îndemnat să participe la acest proces. „Vreau să vă invit să participați activ și la proiectul nostru de țară: să construim Moldova Europeană”, a adăugat premierul Dorin Recean.

Consiliul Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen va activa pe platforma Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova și este o platformă de dialog public-privat. 

Centrul de inovații „Glia Impact Hub” a fost deschis în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova și constituie o platformă de cooperare, încurajare și învățare pentru tinerele femei din Moldova.

Circa 19 milioane de lei necontabilizați, ridicați în cadrul perchezițiilor efectuate într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani

Ofițerii Inspectoratului Național de Investigație a IGP, de comun cu procurorii PCCOCS, ofițerii de investigații a Direcției Generale Antifraudă a SFS, anunță destructurarea unei scheme de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari pentru perioada anului fiscal 2022,  de către o rețea de restaurante ce își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

În cadrul urmării penale s-a stabilit că urmare a evitării emiterii bonului fiscal clienților, agentul economic încasa bani în numerar care nu se reflectau în evidența contabilă a întreprinderii și, respectiv, nu se luau în calcul la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul de stat, în proporții deosebit de mari.

La 11 iunie curent, în cadrul perchezițiilor efectuate la oficiile agentului economic investigat, oamenii legii au depistat și ridicat în una din subdiviziunile întreprinderii, bani în numerar, aproximativ 19 milioane de lei necontabilizați în evidența contabilă a întreprinderii.

În context, oamenii legii  îndeamnă cetățenii să ceară bon fiscal la procurarea bunurilor și serviciilor. 

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și persoanelor implicate.  

Garda Națională a Carolinei de Nord și USMF vor desfășura instruiri despre comportamentul în caz de calamități
Articolul anterior
SUA autorizează un medicament pentru pacienții cu cancer pulmonar
Articolul următor