O tânără povestește cum a călătorit prin ,,viața de apoi”, în timp ce se afla pe masa de operație

23/05/2023

News

Tânăra a avut o experiență aproape de moarte, în 2014, la vârsta de 27 de ani, în timp ce era supusă unei intervenții chirurgicale sub anestezie generală. Experiența, recunoaște recent tânăra care a vrut să o povestească și altora, a schimbat-o dramatic.

Călătorie spre viața de apoi

O lumină puternică precum „toți sorii din galaxie”, „o stare de bine incredibilă”, senzația de a fi în afara corpului dar, în același timp, de a fi „cu adevărat acasă pentru prima dată”. Când vorbește despre experiența ei în apropierea morții, Chloe nu ezită. Amintirea este „vie, vibrantă”. Tânăra avertizează, însă, că este imposibil de găsit un vocabular adecvat pentru a descrie prin ceea ce a trecut, „pentru că nu este comparabil cu ceea ce știm”.

Chloe a trăit această experiență pe 18 noiembrie 2014. Atunci, avea doar 27 de ani și descoperise mai multe celule maligne ale papilomavirusului. Din comoditate, a ales anestezia generală pentru operația de scurtă durată la care trebuia să fie supusă. „Atâta timp cât o faci, ai putea la fel de bine să nu suferi”, zâmbește ea astăzi. Intervenția nu este lungă și are loc în regim ambulatoriu într-un spital din Seine-et-Marne.

Medicul anestezist îi cere să numere până la 10, își pierde cunoștința înainte de a ajunge la acest număr. Apoi își recapătă cunoștința, dar habar nu are cât timp a trecut. Mai presus de toate, ea se găsește „într-o stare diferită”, își dă seama „de absența corpului ei fizic” ceea ce o face să înțeleagă cât de greu cântărește zilnic gravitatea pământului. „Nu mai există tristețe, nu mai există rău”. Mai mult, lumina „trimite radiații pline de iubire”. Valorile spațiului și timpului chiar au dispărut, „este conștiință pură”, descrie ea. „Este foarte destabilizator”. Și chiar dacă ideea că moartea ei i-ar răni pe cei dragi, este ceva trecător, gândul este înlocuit rapid de o certitudine: vor fi bine. „Am vrut să rămân”, mai spune tânăra de 30 de ani, potrivit Le Parisien, citată de Observator.

Dar realitatea o ajunge din urmă. Sentimentul de a fi trasă cu brutalitate este însoțit de revenirea durerii. Trezirea este în lacrimi. „Totul mi s-a părut mai plictisitor, mai opac. În mod ciudat, prezentul mi s-a părut mai puțin real decât ceea ce am experimentat”, își amintește Chloé. Trecerea de la o stare la alta este un adevărat șoc. Toate certitudinile sale despre viață sunt spulberate.

La spital nu se face niciun comentariu cu privire la cursul procedurii. Cu greu se menționează o „trezire ușor dificilă”. Primul ei instinct este să încerce să raționalizeze, pentru că până atunci era unul dintre cei care nu credeau în viața de apoi. „Pentru mine, după moarte, este neantul”, insistă ea.

O transformare radicală

Pentru că anturajul său nu este foarte receptiv, poate conta pe un partener „inteligent”, deschis și „dotat cu sensibilitate artistică”, dar foarte pragmatic și nu prea pasionat de subiect. Familia este marcată înainte de toate de scepticism, unii caută cu orice preț o explicație medicală, alții pur și simplu nu vorbesc despre asta. Cu prietenii ei, Chloe a întâmpinat neînțelegeri și judecăți. Mulți nu mai sunt lângă ea astăzi. Recunoaște că experiența a schimbat-o radical. „Și mă transform mereu, m-a marcat cu un fier fierbinte”. Chloe de astăzi își evocă cu ușurință greșelile din trecut: „Eram consumeristă, nu eram o persoană rea, dar nu eram foarte conștientă. Eram mult mai impulsivă și mai nervoasă. Acum se află în recalificare profesională, pentru a fi mai în concordanță cu valorile ei”. Își amintește și de câteva prejudecăți care acum i se par foarte îndepărtate. „Râdeam de oamenii care făceau yoga și am crezut că meditația este pentru oamenii naivi”. Acum le practică asiduu pe amândouă.

Experiența din apropierea morții a avut un alt efect: tânăra de 30 de ani este cuprinsă de o sete de cunoaștere care, și astăzi, este încă nepotolită. Foarte curând după operație, ea a început să se intereseze de filozofie, a căpătat plăcere pentru muzica clasică, a învățat să cânte la chitară și la pian, a devenit pasionată de astronomie și fizica cuantică.

În timp ce urmărea teme științifice pe internet, tânăra dă peste o conferință care evocă experiențe în apropierea morții. Ea descoperă mărturii și înțelege că asta a trăit. Dar nu se mulțumește cu atât. Vrea validare științifică. Chloe apelează la Spitalul Universitar din Liège, al cărui Centru pentru creier studiază fenomenul. Echipa medicală concluzionează că experiența ei îndeplinește criteriile pentru o experiență în apropierea morții.

Din această experiență, pe care o descrie atât „o povară”, cât și „un dar frumos și puternic”, Chloe a învățat o lecție: „Nu îmi mai este frică de moarte, dar asta nu înseamnă că vreau să vină”.

Grătieşti: O groapă de gunoi neautorizată a pus autorităţile la treabă. Au fost evacuate câteva tone de deșeuri

O groapă de gunoi neautorizată din comuna Grătieşti, municipiul Chişinău, a pus autorităţile locale pe treabă. După aproape trei săptămâni de la difuzarea unui material în presă, primăria a evacuat câteva tone de deşeuri din fâşia forestieră de la marginea localităţii şi a salubrizat zona, transmite TVR Moldova.

Au fost evacuate cinci maşini, cinci camioane de gunoi. Acum e totul curat. Măi oameni buni, şi voi cei mai puţini buni. Vă daţi seama că fâşiile acestea forestiere, plantaţiile acestea nu-s gunoişti publice. Nu pângăriţi vă rog natura. Imaginile cu terenul salubrizat ne-au fost expediate astăzi de primarul comunei Grătieşti, Olga Caraman, care ne-a informat că s-au cheltuit aproape 5 mii de lei din bugetul local.

La sfârşitul lunii aprilie, o echipă TVR Moldova a descoperit, într-o fâşie forestieră de la marginea comunei, mormane de deşeuri. Pe o suprafaţă de zeci de metri pătraţi, erau împrăştiate peturi din plastic, cutii de vopsea, încălțaminte, pneuri, saci și pachete din polietilenă.

Atunci, alesul local a declarat că aflat de la TVR Moldova despre această bombă ecologică şi a promis că va salubriza terenul.

Reabilitarea drumului Soroca-Arioneşti-Otaci: BERD a alocat 44.000.000 de euro

Două companii de constricții, din Republica Moldova și Turcia, vor reabilita tronsonul de drum Soroca-Arioneşti-Otaci care, conform unor estimări, este cel mai deteriorat din republică.

Pentru aceste lucrări Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a alocat 44.000.000 de euro. în prezent, lucrările la acest oboect important de infrastructură sunt în toi, transmite observatorul.md.

Vă reamintim că ceremonia de începere a lucrărilor a avut loc la 7 septembrie anul trecut, în prezența președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Antreprenorii promit că lucrările vor fi finalizate în trei ani, iar responsabilii de la Administraţia de Stat a Drumurilor susţin că monitorizează mersul lucrărilor şi dau asigurări că, deocamdată, nu există abateri de la termenii contractuali.

Paștele Blajinilor! Tradiții și obiceiuri în aceste zile

Blajinii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de rohmani. Paştele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credinţa ortodoxă se pune accent şi pe cultul morţilor.

Paştele blajinilor sau Paştele morţilor ori Paştele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit întru Domnul, fie ei pregătiţi – spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare – sau nepregătiţi. Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomene, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde.

Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morţilor, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecaţi dintre noi. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană.

Legătura dintre pământeni şi Blajini se face, conform tradiţiei, la Paştele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile şi faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paştilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste făpturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paştele.

Până în Tarâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune că mănâncă foarte puţin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de ouă roşii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne.

Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii şi că, de atunci, susţin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creştinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calităţi morale deosebite, precum bunătatea, blândeţea şi simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioşi, blânzi şi înţelepţi. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare şi de legătura dintre ei şi oameni, care se menţine prin intermediul acestui praznic.

De asemenea, există credinţe populare conform cărora blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă marea, atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaţi. Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite.
Ei sunt miloşi şi devotaţi lui Dumnezeu, dar nu ştiu să socotească. De aceea, la sat, femeile aruncă pe ape curgătoare coji de ouă înroşite, pentru ca să afle şi morţii că este Paşti, dar ei primesc vestea mai târziu, abia în Duminica Tomii. facebook sharing button Share twitter sharing button Tweet