O țară din UE renunță la panourile solare. Motivul

28/03/2025

News

Slovacia a anunțat că, până în 2026, va elimina complet subvențiile pentru energia regenerabilă. Decizia este justificată prin lipsa de încredere în sursele de energie eoliene și solare. Autoritățile slovace susțin că un „mix energetic sănătos” trebuie să se bazeze pe energia nucleară, considerând-o o alternativă mai stabilă și mai fiabilă.

Măsura anunțată de Slovacia va avea un impact semnificativ asupra industriei de energie regenerabilă din țară.

Sute de producători, afectați

Aproximativ 600 de producători de energie verde vor fi afectați, dintre care 89 chiar în acest an.

Subvențiile tarifare de alimentare, care au fost finanțate prin facturile de energie electrică ale cetățenilor, vor fi eliminate, iar producătorii vor fi obligați să vândă energia la prețurile pieței.

Această schimbare ar putea conduce la scăderi drastice ale rentabilității și, în unele cazuri, la închiderea instalațiilor de energie regenerabilă.

Dezvoltarea „haotică” a energiei regenerabile

Potrivit Oficiului de Reglementare pentru Industriile de Rețea (URSO) din Slovacia, deși privilegiile de acces la rețea vor rămâne neschimbate, subvențiile nu mai sunt favorizate, fiind considerate ineficiente și împovărătoare pentru consumatori.

Jozef Holjenčík, președintele URSO și un critic al surselor regenerabile, a condamnat în repetate rânduri dezvoltarea „haotică” a energiei regenerabile din Slovacia.

Acesta a avertizat cu privire la influența „speculatorilor” și a „organizațiilor de lobby” care promovează „ideologia verde”.

Holjenčík consideră că sprijinul financiar al statului nu ar trebui să vină „în detrimentul cetățenilor slovaci și UE” și că cei care doresc să investească în energie regenerabilă, precum panouri solare sau pompe de căldură, ar trebui să o facă pe cont propriu, fără subvenții guvernamentale.

Impactul asupra obiectivelor climatice

Analistul Ján Pišta a subliniat că această schimbare ar putea avea consecințe asupra angajamentelor climatice ale Slovaciei.

Obiectivul țării de a ajunge la o cotă de 23% energie regenerabilă până în 2030 este deja considerat insuficient de Comisia Europeană, în contextul obiectivului general al UE de 42,5%.

În plus, reducerea sprijinului pentru energie regenerabilă ar putea îngreuna și mai mult îndeplinirea acestor obiective.

Potrivit lui Pišta, prețurile de pe piața de energie ar putea descuraja operatorii să mențină instalațiile de energie regenerabilă în funcțiune.

Acest lucru ar putea contribui la o scădere a capacităților de producție regenerabilă, afectând nu doar Slovacia, ci și obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Decizie controversată a Slovaciei

Ján Karaba, reprezentant al Asociației Slovace pentru Energie Durabilă (SAPI), a criticat poziția anti-regenerabilă a autorităților slovace.

Acesta susține că energia eoliană și solară continuă să devină mai eficiente și mai accesibile, iar costurile lor au scăzut considerabil în ultimii ani.

Datele de la WindEurope indică faptul că cele mai mari creșteri ale capacității de energie eoliană au fost înregistrate nu doar în țările dependente de combustibili fosili, cum ar fi Germania și Marea Britanie, ci și în cele tradițional nucleare, cum ar fi Franța.

Pe de altă parte, susținătorii deciziei Slovaciei consideră că energia nucleară reprezintă o soluție mai stabilă și mai predictibilă pentru un „mix energetic sănătos”.

Aceștia argumentează că sursele regenerabile, deși valoroase, nu pot asigura fiabilitatea necesară pentru o rețea energetică complexă.

Finlanda anunţă că va creşte cheltuielile pentru apărare, pentru că se simte ameninţată de Moscova. Kremlinul spune că Putin este deschis restabilirii legăturilor cu Helsinki

Finlanda, membră NATO, intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul de la Helsinki. Kremlinul susţine însă că preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii de a restabili relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, dar acuză conducerea de la Helsinki că a redus aceste relaţii „aproape la zero” după ce a aderat la NATO, relatează Reuters.

Finlanda, care împarte o graniţă de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO în 2023, iar Moscova – care invadase Ucraina în 2022, ceea ce a făcut Helsinski să renunţe la decenii de neutralitate – a catalogat la acea vreme decizia drept o greşeală istorică periculoasă.

Finlanda şi-a închis graniţa terestră cu Rusia în acelaşi an, acuzând Moscova că foloseşte imigraţia ca armă împotriva naţiunii nordice, o afirmaţie negată de Kremlin.

Guvernul finlandez a declarat anul trecut că prelungeşte pe termen nelimitat închiderea punctelor de trecere a frontierei terestre cu Rusia.

Luni, preşedintele finlandez Alexander Stubb – care a avertizat în mod repetat cu privire la necesitatea de a fi dur cu Rusia şi de a lua în serios ameninţarea pe care o reprezintă – i-a spus omologului său britanic Keir Starmer că Helsinki trebuie să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia la un moment dat. El a spus că momentul oricărei apropieri va depinde de momentul în care se va încheia războiul Rusiei în Ucraina, dar a spus că „nu se poate nega” că Rusia va fi întotdeauna vecinul Finlandei.

Întrebat despre comentariile lui Stubb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marţi că cele două ţări au avut legături puternice înainte ca Finlanda şi Suedia să se decidă să adere la NATO.

„Nu am avut niciun fel de probleme cu ei. A existat o cooperare reciproc avantajoasă. Companiile din cele două ţări au avut avantaje şi beneficii datorită acestei cooperări”, a declarat Peskov, dar a acuzat Helsinki şi Stockholm că acum „târăsc infrastructura militară NATO pe teritoriul lor”.

„Atât Finlanda, cât şi Suedia au preferat să reducă aceste relaţii practic la zero. Aceasta este, din păcate, starea tristă a relaţiilor noastre la care asistăm acum”, a spus el.

„Dar preşedintele Putin a spus în repetate rânduri că ţara noastră este deschisă să normalizeze relaţiile cu cei care doresc acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Suedia, ţara cu cel mai mare număr de buncăre din lume, investeşte aproximativ 10 mil. € pentru a-şi moderniza adăposturile antiatomice în următorii ”doi, trei ani”

Suedia anunţă că investeşte 100 de milioane de coroane suedeze (9,3 milioane de euro) în inspecţia, controlul şi renovarea adăposturilor atomice, după ce autorităţile au avertizat în mai multe rânduri că ţara este necesar să se pregătească de riscul unui război, relatează AFP.

Suedia – care are aproape 64.000 de adăposturi – este una dintre ţările cu cel mai mare număr de buncăre din lume.

Începând din 2024, Agenţia suedeză de Contingenţe Civile (MSB) şi-a intensificat inspecţiile şi controalele acestor adăposturi.

Suedia, care a devenit un stat membru NATO la începutul lui martie 2024, investeşte penttu a-şi îmbunătăţi capacităţile de funţcionare ale serviciilor de urgenţă în cazul unui conflict, consolida securitatea cibernetică şi completa stocurile de medicamente.

Un vast plan de modernizare a marilor adăposturi, capabile să găzduiască mii de persoane, este de asemenea în curs, a anunţat într-un comunicat, luni, MBS.

Aceste lucrări urmează să dureze ”doi, trei ani”, precizează agenţia.

”Până în prezent, au început lucrări la 25 dintre cele 80 de adăposturi speciale”, anunţea ea.

În 2025, MSB preconizează să continue o înlocuire a filtrelor în vederea îmbunătăţirii protecţiei de armamentul de război chimic şi radiologic.

În ianuarie, premierul Ulf Kristersson declara că Suedia nu se află ”în război, dar nici în pace”.

Această ţară nordică şi-a tăiat cheltuielile militare după Războiul Rece, însă a inversat această tendinţă după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Autorităţile suedeze şi-au reactivat conceput de ”apărare totală” în 2015 şi au intensifcat acest efort după invazia rusă a Ucrainei în 2022, numind un ministru al Apărării Civile, alături de ministrul Apărării, în vederea mobilizării întregii societăţi.

O mașină de poliție și un troleibuz s-au lovit în centrul Capitalei

Un accident rutier a avut loc astăzi, 1 aprilie, în centrul Capitalei.

Mai exact, incidentul s-a produs la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mihai Viteazul, transmite info1.md.

În accident a fost implicată o mașină de poliție și un troleibuz.Din fericire, nu au fost înregistrate victime.