Occidentul, păcălit de paradele militare și propaganda Rusiei. De ce armata rusă s-a dovedit înspăimântătoare doar pe hârtie

10/04/2022

News

La fel ca în perioada Războiului Rece, serviciile de informații occidentale au supraestimat, cu consecințe grave pentru Ucraina de data asta, capacitatea de luptă a armatei Rusiei.

Înaintea zilei de 24 februarie 2022, marea armată a Rusiei era considerată a doua putere a lumii, fiind depășită doar de forța militară a Statelor Unite, iar principalele publicații de presă subliniau avantajul numeric și tehnologic față de armata ucraineană, dar și faptul că Moscova nu va avea probleme în a depăși o forță militară mult inferioară, scrie fanatik.ro.

Occidentul, păcălit de armata de paradă a Rusiei

Șase săptămâni mai târziu, armata rusă pare complet incapabilă să mai susțină campania militară împotriva Ucrainei. Impresionantele coloane de blindate ce avansau spre orașele ucrainene în primele zile s-au dovedit a fi adevărate dezastre de logistică. Înaintarea impresionantă asupra Kievului, pe două fronturi separate, s-a transformat, în doar câteva săptămâni, într-o umilitoare retragere ce a lăsat în urmă nu doar zeci de tancuri distruse, dar și dovezi de crime de război comise împotriva populației civile.

Lipsită complet de victorii strategice semnificative, armata rusă nu a reușit să cucerească până acum decât un singur oraș important din Ucraina, Herson. Fără a da dovadă că este capabilă să execute operațiuni complexe, surprinzătoare pentru inamic pe câmpul de luptă, armata rusă s-a întors la vechea tactică a bombardamentelor masive prin care a reușit să șteargă de pe suprafața pământului orașele ce i-au stat în cale. Este tactica pe care o arată în încercarea de a cuceri Mariupol, oraș pe care l-a înconjurat încă de la începutul invaziei.

Mult mai grav, serviciile de informații occidentale și o largă majoritate a experților militari au fost luați complet prin surprindere de această desfășurare de pe câmpul de luptă. În fapt, serviciile de informații din SUA dar și ale unor state europene anticipau căderea Kievului în fața trupelor ruse în doar 48/72 de ore de la declanșarea invaziei Ucrainei. Așa cum a scris presa internațională recent, acesta a fost și unul din motivele pentru care multe capitale occidentale au considerat inutil să ajute armata ucraineană cu tehnică militară avansată.

Săptămâna trecută, generalul Tod Wolters, comandantul trupelor americane din Europa a declarat în fața Senatului american că „ar putea să existe” o lacună în rândul serviciilor de informații care ar fi determinat Statele Unite să supraestimeze capacitățile armatei ruse și să le subestimeze pe cele ale armatei ucrainene. Este deja un fapt cunoscut că în primele ore ale invaziei ruse, oficialii americani s-au oferit să-l ajute pe președintele Volodimir Zelenski să părăsească țara, provocând celebrul răspuns al acestuia: „nu am nevoie să fiu salvat, am nevoie de muniție”.

Lt. general Scott Berrier, șeful Agenției de Informații pentru Apărare, a spus că evaluările serviciilor de informații americane înainte de invazie s-au bazat pe o serie de factori, inclusiv că ucrainenii „nu sunt atât de pregătiți pe cât credeam că ar trebui să fie”. „Prin urmare, le-am pus la îndoială voința de a lupta. Aceasta a fost o evaluare proastă din partea mea, pentru că au luptat curajos și onorabil și fac ceea ce trebuie”, a spus el.

Analiștii militari sunt de părere că acest eșec în a anticipa cât de cât modul în care se vor desfășura ostilitățile pe front se poate compara cel mai bine cu anii 1930, atunci când armata franceză era considerată cea mai puternică forță militară de pe planetă. La fel ca și acum, armata franceză avea cele mai performante tancuri, cele mai moderne avioane de luptă dar și cele mai sofisticate planuri de luptă în cazul unei invazii germane. „Desigur, când această armată franceză a fost de fapt testată în luptă, toate lacunele ei au ieșit la iveală. Germania a cucerit Franța în mai puțin de două luni în 1940. Toată presupusa excelență a armatei franceze în echipament și doctrină a fost inutilă. O serie de probleme, inclusiv logistica proastă, comunicațiile îngrozitoare și moralul scăzut, au afectat o armată în care soldații și ofițerii subiecți se plângeau de conducere inflexibilă, de sus în jos”, a scris într-o analiză pemPhillips O. Brientru The Analitic, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews din Scoția.

De ce au greșit serviciile de informații occidentale

În opinia profesorului scoțian, analiștii militari occidentali s-au concentrat doar asupra „datelor existente pe hârtie” ce arătau că Rusia și-a modernizat masiv forțele armate în ultimii zece ani investind zeci de miliarde de dolari, că avea în dotare unele dintre cele mai moderne avioane de vânătoare sau unele din cele mai performante tancuri T-90, despre care Moscova spunea că sunt imune și la cele mai avansate sisteme anti-tanc occidentale, precum rachetele Javelin.

„A avea un echipament bun și o doctrină bună dezvăluie puțin despre modul în care o armată se va comporta într-un război. Pentru a prezice acest lucru, trebuie să analizați nu numai echipamentul și doctrina, ci și capacitatea sa de a întreprinde operațiuni complexe, nevoile și structura logistică neplăcută, dar crucială, precum și angajamentul soldaților săi de a lupta și de a muri în războiul specific purtat.

Rusia și Ucraina, destine diferite

Istoricul militar Kamil Galeev, cercetător la Wilson Center, este de părere că diferența în ceea ce privește modul de operare al celor două armate poate fi explicată prin contextul instituțional în care s-au găsit acestea. Dacă în cazul Ucrainei, țara a suferit o înfrângere majoră în 2014 și a implementat, inclusiv cu sprijinul NATO, un program de reforme major, în cazul Rusiei, regimul totalitar și circuitul închis al al analizei critice a făcut ca minusurile armatei să fie ignorate.

„În retrospectivă, totul are sens acum. Ucrainenii au suferit înfrângeri dureroase în 2014, dar nu au fost distruși. Și orice nu te ucide te face mai puternic. Nimic nu stârnește atât de mult evoluția instituțională decât o înfrângere umilitoare și o amenințare existențială care nu ți-a rupt coloana vertebrală.

Din nou, retrospectiv vorbind, slăbiciunea armatei ruse pare logică. De ce Rusia nu poate avea infanterie la fel de bună ca Ucraina? În mare parte pentru că o astfel de infanterie ar reprezenta o amenințare politică pentru Kremlin. Putin nu ar permite să apară infanterie competentă cu moral ridicat. Calitatea proastă a informațiilor pe care Putin le-a primit asupra Ucrainei (toți sunt pro-ruși), supraestimarea lui a capacităților militare ruse are și ea sens. Subordonații evită să raporteze vești proaste unui dictator și îi spun tot ce vrea să audă. E într-o bulă totală”, scrie istoricul Kamil Galeev.

În opinia acestuia, problema sistemică ține de mai mult decât de clasica dihotomie dictatură vs. democrație, ci de un întreg sistem de feedback negativ de care orice instituție are nevoie pentru a-și vedea erorile și a se reforma atunci când este cazul.

„Problema feedback-ului slab slab depășește dihotomia dictatură vs. democrație. O mare parte din dezinformarea rezultă pur și simplu din spiritul corpului de ofițeri. Ofițerii de carieră nu pun mult la îndoială ordinea și doctrina stabilită și, adesea, îi apără de posibilitatea de a fi luați la întrebări de cei din afara sistemului. E posibil ca noi să fi supraestimat capacitatea armatei ruse pentru că aceasta nu este supusă unei critici din exterior. Armata americană este constant criticată de către mass media, think-tank-uri, etc..

Cresc tensiunile după ce Rusia a descoperit 511 miliarde de barili de petrol în Antarctica

Rusia a descoperit o cantitate importantă de petrol, echivalentă cu de 10 ori producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani. Temerile legate de eventuale foraje cresc, scrie evz.ro.

De câteva zile speculațiile se înmulţesc. Descoperirea de către Rusia a unor rezerve mari de petrol pe teritoriul britanic al Antarcticii este subiect de mare îngrijorare în Anglia și nu numai. „Rezervele descoperite conțin aproximativ 511 miliarde de barili de petrol, de aproximativ 10 ori mai mult decât producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani”, au informat mai multe instituții de presă, inclusiv publicația britanică „The Telegraph”.

Acest inventar a fost semnalat Moscovei de navele de cercetare rusești, conform dovezilor furnizate săptămâna trecută Comitetului de Audit de Mediu (EAC) al Camerei Comunelor. „Aceste studii sunt un preludiu la introducerea platformelor de foraj pentru a exploata această regiune virgină în căutarea combustibililor fosili”, au avertizat parlamentarii britanici.

Semnat în 1959 la Washington, Tratatul Antarctic oferă o protecție semnificativă pentru zonă. Țările semnatare recunosc astfel „că este în interesul întregii omeniri ca Antarctica să fie pentru totdeauna rezervată exclusiv activităților pașnice și să nu devină nici scena, nici miza disputelor internaționale”.

„Deși nu are pretenții teritoriale în Antarctica, Rusia, alături de Statele Unite și China, și-a consolidat treptat prezența în regiune în ultimii ani prin diferite campanii științifice, înființând cinci stații de cercetare în teritoriu din 1957”, relatează revista „Newsweek”.

Săptămâna trecută, „deputatul David Rutley a declarat EAC că departamentul său a decis să aibă încredere în asigurările Rusiei că țara efectuează doar cercetări științifice, adăugând: Rusia și-a reafirmat recent angajamentul față de elementele cheie ale tratatului”, detaliază „Telegrafph”. Unii experți din regiune au avertizat că „a fost naiv să avem încredere în Rusia că își va îndeplini obligațiile – așa cum a arătat invazia sa în Ucraina”.

Potrivit lui Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway College din Regatul Unit, citat de „Newsweek”, activitățile Rusiei trebuie examinate cu atenție pentru a se asigura că sunt conforme cu standardele internaționale. „Există îngrijorări că Rusia colectează date seismice care ar putea fi interpretate mai degrabă ca prospectare decât ca cercetare științifică […] Activitățile Rusiei trebuie înțelese ca o decizie ce urmăreşte subminarea normelor asociate cercetării seismice și, la urma urmelor, ca un precursor pentru extracția viitoare de resurse”, a argumentat el.

Acțiunile Rusiei în regiune ar putea „semnala o potențială amenințare la adresa interzicerii permanente a exploatării miniere”.

Natalitatea în R. Moldova a scăzut drastic! În 2023, s-au născut cu 3.000 de copii mai puțin

Anul trecut, în Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și municipiul Tighina), s-au născut aproximativ 24 000 de copii, fiind în descreștere cu circa 3 000 (sau cu 11%), comparativ cu anul 2022, conform Biroului Național de Statistică, citat de evz.ro. Din numărul nou-născuților, peste 50% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți – la 100 fete. Tot în 2023, în mediul urban de peste Prut, numărul nou-născuților a fost mai mic cu peste 4000 copii (sau cu peste 30%) față de cel rural.

Femeile din mediul rural basarabean nasc mai mulți prunci

În orașele de peste Prut, s-au născut peste 9000 de copii (sau peste 41% din totalul nou-născuților din Republica Moldova), în comparație cu situația din localitățile rurale, unde s-au înregistrat peste 14 000 nou-născuți (constituind aproape 59% din cifra totală).

În anul 2023, vârsta medie a mamelor la prima naștere a fost de 25,3 ani, fiind aceeași ca și în anul precedent. Apoi, mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără (23,9 ani), față de mamele din mediul urban (27,3 ani), potrivit BNS.

Ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriilor a fost de peste 80% (sau 19,6 mii copii), iar fiecare al 5-lea copil de peste Prut s-a născut în cupluri neînregistrate oficial (4,4 mii persoane sau peste 18%). Pe medii de reședință, cifra nou-născuților în anul de referință, în localitățile urbane, a fost mai mic cu 4,3 mii copii (sau cu peste 30%) față de cele rurale.

De asemenea, în orașele din R. Moldova există mai puține familii cu patru și mai mulți copii. Majoritatea nou-născuților în asemenea familii, revenind mamelor din mediul rural. Astfel, din totalul celor 2,4 mii de copii din familii cu mulți copii, peste, 75,0% s-au născut în localități rurale, conform aceleiași surse.

Exodul continuu de peste 30 de ani și creșterea vârstei de căsătorie au provocat criza demografică în RM Demograful Valeriu Sainsus, conf. univ. în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, a explicat factorii ce influențează scăderea natalității și cum ar putea fi ameliorată această situație. „Vârsta de căsătorie în Republica Moldova a crescut semnificativ.

Din perspective demografice, fenomenul semnifică faptul ca numărul de copii născuți per familie să fie unul sau chiar mai puțini. Cu cât vârsta de căsătorie e mai mare, cu atât numărul de copii născuți este mai mic. Un alt factor important al scăderii natalității este și emigrația excesivă. Totuși, în Republica Moldova sunt necesare și politici direcționate pe dimensiunea familiei, care ar aduce dividend economic tuturor membrilor familiilor și bunăstării lor”, observă demograful Valeriu Sainsus.

Kremlinul, mai decis ca oricând: Putin a programat exerciţii nucleare. Anunțul a fost făcut astăzi!

Vladimir Putin a anunțat la începutul acestei luni că forțele armate ruse vor efectua simulări și exerciții militare cu arme nucleare tactice. Luni, 20 mai, administrația prezidențială rusă a precizat că simulările respective „vor avea loc într-un termen adecvat”, scrie evz.ro.

De asemenea, Kremlinul a precizat că exercițiile militare cu armele nucleare tactice reprezintă „o chestiune care ține de Ministerul Apărării”. Potrivit publicațiilor din Federația Rusă, ordinul președintelui Vladimir Putin vine în contextul în care securitatea statului rus a fost amenințată de statele occidentale.

Chestionat de jurnaliști în legătură cu ordinul dat de Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a furnizat o dată exactă pentru exercițiile militare. În schimb, purtătorul de cuvânt a subliniat faptul că ministrul Apărării este în măsură să ofere mai multe informații în acest sens.

„Aceasta este o întrebare pentru Ministerul Apărării. Există într-adevăr un ordin din partea comandantului suprem, acesta va fi executat în intervalul de timp adecvat”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.

Într-o declarație anterioară, ministerul rus al Apărării a precizat că la ordinul președintelui forțele armate au demarat pregătirile pentru o aplicație militară pe termen scurt cu formațiuni de rachete din Districtul Militar Sudic.

În cadrul exercițiilor militare militarii vor fi instruiți să pregătească și să folosească arme nucleare non-strategice. Obiectivul urmărit de administrația președintelui Putin constă în asigurarea integrității și suveranității teritoriale a Federației.

Exercițiile militare se vor desfășura la granița cu Ucraina și se vor constitui în trei etape. În a doua etapă vor participa și soldații lui Lukașenko, aliatul tradițional al liderului rus, potrivit Tass.