ONU acuză Rusia că a folosit zeci de copii ucraineni drept scuturi umane în război

Pilotul transporta 5 pasageri către Eirunepe, Brazilia în ziua de joi, 5 decembrie, când vulturul a penetrat cabina avionului, ceea ce s-a soldat cu moartea viețuitoarei, scrie adevarul.ro.

În fotografiile realizate după ce avionul a aterizat, se poate vedea gaura neormă produsă de vultur în partea stângă a parbrizului și sângele împrăștiat în cabină.

Niciunul dintre pasageri nu a fost rănit, iar filmările îi arată pe pilotul și copilotul vizibil șocați, povestind situația pasagerilor.

„A fost pe-aproape! Este vina gropii de gunoi de lângă aeroport, care atrage o cantitate mare de vulturi în zonă”, spune unul din piloți. Păsările care caută prin gunoaiele din zonă reprezintă un risc permanent pentru avioanele care se apropie de aeroport, scrie presa locală.

Un pasager a spus: „Ne-am gândit că nu vom scăpa cu viață. A fost un miracol să aterizăm cu asta în fața pilotului.”

12% dintre tineri decid să nu-și continue studiile după absolvirea învățământului gimnazial, arată datele Biroului Național de Statistică. Alți 45% își continuă studiile în licee, 27% aleg învățământul profesional tehnic post-secundar, iar 16% optează pentru învățământul profesional tehnic secundar, transmite IPN.

Aceleași date arată că numărul instituțiilor de învățământ primar și secundar general este în descreștere: de la 1255 de instituții în anul școlar 2019-2020, la 1201 – în 2023-2024.334,4 mii de elevi își făceau studiile în aceste instituții în anul de studii 2023-2024, cifra fiind în descreștere față de anul precedent, când erau 336,7 mii de elevi.În anul școlar 2023-2024 instituțiile erau frecventate de  9,1 mii copii cu cerinţe educaţionale speciale, dintre care 94% mergeau la ore în instituții de învățământ general, iar 6% – în instituţii de învăţământ special.

Cel mai mare număr de elevi la un cadru didactic în învățământul primar și secundar general în anul de studii 2023- 2024 este în raioanele Strășeni, Ialoveni, în municipiile Chișinău și Bălți.

Solstițiul de iarnă este evenimentul cunoscut și drept cea mai scurtă zi din an ori începutul iernii din punct de vedere astronomic. În 2024, solstițiu de iarnă are loc sâmbătă, 21 decembrie. Începând de la această dată și până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea. Evenimentul astronomic cunoscut sub denumirea de solstițiu este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Solstițiu de iarnă mai este denumit, în unele zone ale țării, și „solstițiul hibernal” sau „mijlocul iernii”, scrie digi24.ro.

De ce este cea mai lungă noapte din an de solstițiul de iarnă “Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor”, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Așadar, la data solstițiului de iarnă, 21 decembrie, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. Însă, la momentul amiezii, Soarele urcă de 45° – la numai 21° față de orizont.

Solstițiul de iarnă are loc pe 21 decembrie 2024, la ora 11:21 Durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Ce înseamnă solstițiu Cuvântul solstițiu provine din latinescu “solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”. De aici și definiția cuvântului prin “soare nemișcat”. În fiecare an au loc două solstiții: unul în luna iunie, solstițiu de vară care marchează începutul verii astronomice și altul în decembrie, care marchează cea mai lungă zi la nord de Ecuador și cea mai scurtă zi la sud. În momentul în care, în emisfera nordică se produce solstițiul de iarnă, în emisfera sudică se produce solstițiul de vară.

Tradiții și obiceiuri de solstițiul de iarnă

Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga, iar cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român” de Ion Ghinoiu. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile și avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an. Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximaţie, din anul 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.