Conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), reducerea la jumătate a consumului de carne și lactate reprezintă una dintre modalitățile prin care societatea poate contribui la scăderea nivelului de poluare cu azot din aer, râuri și sol, fiind diminuat în același timp efectul acestuia în cazul schimbărilor climatice.
Reducerea consumului de carne la aproximativ 500 de grame pe săptămână sau schimbarea practicilor agricole şi utilizarea noilor tehnologii, toate sprijinite prin politici guvernamentale, ar fi cea mai bună modalitate de a încetini scurgerea de substanțe toxice care contaminează râurile şi aerul pe care îl respirăm, spun cercetătorii.
Azotul este un gaz inofensiv în atmosferă, însă în combinație cu oxigenul sau cu hidrogenul devine un poluant și dăunează mediului, ucigând animalele sălbatice și otrăvindu-ne plămânii.
De altfel, este un gaz cu efect de seară de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.
Plantele au nevoie de azot pentru a se dezvolta, prin urmare fermierii răspândesc acești compuși chimici peste câmpurile lor pentru a ajuta la creșterea culturilor, însă în acest proces se creează vase cantități de deșeuri.
Din cauza practicilor actuale, 80% din azotul răspândit nu este absorbit de plante şi ajunge în mediul înconjurător.
Anul trecut, în Marea Britanie, îngrăşăminte în valoare de 3,5 miliarde de lire sterline (4,45 miliarde de dolari) au fost irosite astfel, o cantitate echivalentă cu suma totală a subvenţiilor agricole din această ţară.
ONU îşi propune să reducă deşeurile de azot cu 50% până în 2030, iar un grup de cercetători este de părere că cel mai bun mod de a realiza acest lucru este ca responsabilitatea să nu cadă pe umerii unui singur sector, ci ca toţi cei implicaţi să adopte acţiuni moderate împreună.
„Să recunoaştem, atingerea acelui obiectiv în 2030 este un lucru extrem de ambiţios. Care sunt diferitele modalităţi pentru a face asta? Nu e vorba doar despre cei care deţin măsurile tehnice – cu toţii trebuie să ne gândim la alegerile noastre alimentare”, a declarat profesorul Mark Sutton, co-editor al raportului şi specialist în fizica mediului înconjurător la Centrul pentru Ecologie şi Hidrologie din Marea Britanie (UKCEH). Alegerile noastre alimentare afectează poluarea apei şi schimbările climatice. Aşadar, cu toţii trebuie să ne aducem contribuţia”, a adăugat el.
Conduşi de UKCEH şi împreună cu alţi cercetători din Europa, oamenii de ştiinţă care au realizat raportul au analizat 144 de scenarii implicând diferite niveluri de obiective în sectoare multiple şi au ales 12 scenarii care îndeplinesc ţinta de reducere cu 50% a deşeurilor de azot.
Potrivit constatărilor, o dietă ”demitariană” înseamnă reducerea consumului de carne şi de lactate la jumătate și a funcţionat cel mai bine, alături de alte măsuri.
Printre acestea din urmă se numără utilizarea îngrăşămintelor şi depozitarea gunoiului de grajd într-un mod mai eficient de către fermieri, reducerea risipei de alimente de către comercianţii cu amănuntul şi de către consumatori, recuperarea azotului în staţiile de tratare a apelor reziduale şi stimularea de către guverne a populaţiei pentru a face alegeri alimentare mai durabile.
40% din terenurile agricole din Europa, folosite pentru hrănirea animalelor
Animalele de fermă sunt responsabile pentru 80% din emisiile de gaze cu efect de seră generate de azot în Europa, impactul cărnii de vită fiind de 25 de ori mai mare decât cel al cerealelor.
Dacă populaţia consumă mai puţină carne de vită sunt crescute mai puţine vaci, ceea ce ar crea mai mult spaţiu pentru a cultiva hrană pentru oameni decât pentru animale.
În prezent, 40% din terenurile agricole din Europa sunt folosite pentru hrănirea animalelor.
Utilizarea unei cantităţi mai mici de îngrăşăminte îi protejează, de asemenea, pe fermieri de creşterile volatile ale preţurilor, aşa cum s-a întâmplat în urma războiului din Ucraina.
„Creşterea fără precedent a preţurilor la energie, fertilizatori şi alimente din 2021 subliniază necesitatea de a soluţiona vulnerabilitatea sistemului alimentar actual”, a declarat dr. Adrian Leip, specialist în ştiinţe ale mediului în cadrul Comisiei Europene şi autor principal al raportului.
Alimentaţia bazată pe plante necesită mai puţin pământ şi îngrăşăminte, reduce energia utilizată şi ne creşte rezistenţa în faţa multiplelor crize actuale: alimentaţie, energie, climă. Eliberarea terenurilor pentru refacerea habitatelor ar contribui la combaterea crizelor climatice şi de biodiversitate”, a adăugat el, potrivit Unep.org.
