Oraşul din România care se clasează pe locul 10 în topul oraşelor din Europa în privinţa calităţii vieţii

Cluj-Napoca este pe locul 10 în topul oraşelor din Europa cu cea mai bună calitate a vieţii. Topul este condus de oraşul elveţian Zurich, potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeană, potrivit Politico.eu, citată de presa din România.

Raportul are 112 pagini şi se bazează pe rezultatele unui sondaj realizat în perioada ianuarie-aprilie 2023 în oraşe din ţări ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Regatul Unit, Balcanii de Vest şi Turcia. Acesta a fost realizat prin intervievarea a 71.153 de locuitori, din 83 de oraşe.

Pe locul 10 este oraşul Cluj-Napoca, al doilea cel mai populat oraş din ţară. În Cluj-Napoca, 94% dintre locuitori s-au declarat mulţumiţi de viaţa în oraş. Având un sector tehnologic în plină expansiune, oraşul se află pe locul al doilea şi în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare, 73% dintre locuitori spunând că este uşor să găseşti un loc de muncă bun în oraş.

Pe locul 9 este oraşul portughez Braga, desemnat cea mai bună destinaţie europeană în 2021. Dar nu este doar un loc grozav pentru turişti: şi rezidenţii îl iubesc. 94% dintre cei chestionaţi spun că sunt mulţumiţi că locuiesc în oraşul lor. Braga este, de asemenea, considerat un oraş sigur (84% dintre persoanele chestionate au spus că se simt în siguranţă să meargă singuri noaptea) şi un loc bun de locuit pentru imigranţi, pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici.

Locul 8 este ocupat de oraşul de coastă Rostock, din Germania. Aici, 94% dintre locuitorii chestionaţi s-au declarat mulţumiţi cu viaţa lor în oraş. Rostock este, de asemenea, un loc bun pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici (al doilea şi, respectiv, al şaselea cel mai bun loc din Europa). 85% dintre persoanele chestionate au spus că sunt mulţumite de situaţia lor personală la locul de muncă; oraşul se află pe primul loc în Europa în această privinţă.

Pe locul 7 este oraşul elveţian Geneva. 95% dintre persoanele chestionate sunt mulţumite că locuiesc aici. Deşi Geneva ocupă o poziţie înaltă în alte câteva categorii (83 la sută la satisfacţia locului de muncă), oraşul ocupă ultimul loc pentru accesibilitatea locuinţelor. Doar 8 la sută dintre persoanele chestionate au spus că este uşor să găseşti locuinţe bune la un preţ rezonabil în acest oraş, ceea ce nu este chiar o surpriză.

Locul 6 este ocupat de Stockholm, din Suedia, unde temperaturile nordice neiertătoare nu par să fie atât de deranjante pentru locuitorii oraşului, 95% dintre oameni mulţumiţi cu viaţa în acest oraş. Stockholm este, în general, considerat un loc bun în care să locuiască persoanele din comunitatea LGBTQ+ (se situează pe locul şapte în Europa). Dar, ca şi Geneva, mulţi locuitori se plâng că nu este deloc uşor să găseşti locuinţe la preţuri accesibile.

Pe locul 5 în privinţa calităţii vieţii se ală oraşul polonez Gdańsk. Semnificaţiile istorice ale acestui oraş sunt recunoscute, dar el găzduieşte şi unul dintre cele mai mari porturi ale Mării Baltice. În Gdansk, 95 la sută dintre oameii din oraş sunt mulţumiţi de viaţa lor. Este, de asemenea, văzut ca un loc bun pentru imigranţii din alte ţări pentru a trăi, iar 92% dintre persoanele chestionate au spus că sunt mulţumite de facilităţile culturale din oraş.

Încă un oraş german este în top 10 al oraşelor din Europa în privinţa calităţii vieţii. Este vorba despre Leipzig, situat în Germania de Est, clasat pe locul 4. Şi aici, 95% dintre locuitori sunt mulţumiţi de viaţa lor. Oamenii văd, de asemenea, Leipzig ca un oraş potrivit pentru familiile cu copii mici, iar 83% dintre ei s-au declarat mulţumiţi de calitatea aerului din oraş.

Copenhaga, din Danemarca, este pe locul 3 în top, oraş care are ca principală atracţie turistică statuia Mica Sirenă. 96% la sută dintre rezidenţi au spus că sunt fericiţi să trăiască în acest oraş. Copenhaga este, de asemenea, un oraş sigur, dar locuitorii au spus că le este greu să găsească locuinţe la preţuri accesibile. Un lucru amuzant: Copenhaga ar putea fi cel mai puţin corupt oraş din Europa, doar 20% dintre locuitori spunând că există corupţie în administraţia publică locală a oraşului.

Pe locul 2 este Groningen, din Olanda. Groningen găzduieşte cel mai mare pub din Europa (are peste 3.700 de locuri), ceea ce ar putea explica nivelul ridicat de satisfacţie: 96% dintre oameni spun că sunt fericiţi să locuiască aici. Groningen este văzută ca un loc grozav pentru imigranţi şi membrii comunităţii LGBTQ+, cu o mulţime de spaţii verzi şi publice. De asemenea, este considerat a fi curat şi sigur. 86% dintre cei chestionaţi spun că se simt în siguranţă când merg singuri noaptea şi că „se poate avea încredere în majoritatea oamenilor din oraşul lor”.

Pe locul 1 în top este, deloc surprinzător, Zurich, din Elveţia. Oraşul este considerat în 2023 ca având cea mai bună calitate a vieţii din Europa, cu o rată de satisfacţie de 97%. Locuitorii din Zurich sunt mulţumiţi de situaţia lor financiară, de locul de muncă, de transportul în comun, de serviciile de sănătate, de calitatea aerului… cu aproape orice. Este, de asemenea, cel mai bun oraş european pentru persoanele LGBTQ+ şi persoanele în vârstă. Şi aici însă sunt probleme: doar 11% dintre oameni sunt de acord că este uşor să găseşti o locuinţă bună la un preţ rezonabil.

Uniunea Europeană clasează capitala Europei abia pe locul 53 în privinţa calităţii vieţii, potrivit topului reallizat ţinând cont de răspunsurile locuitorilor. Cu toate acestea, stă bine în privinţa calităţii serviciilor medicale, fiind în top 10, cu 87% din locuitori mulţumiţi. Doar 76% dintre locuitori au apreciat şi calitatea procedurilor administraţiei locale. Potrivit raportului, Capitala Uniunii Europene nu este un oraş în care oamenii se simt izolaţii, doar 8% afirmând că s-au simţit singuri în ultima lună.

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiție, spune că se află la Moscova

Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiția țării sale pentru atac la ordinea constituțională, a afirmat luni, 31 martie, că a ajuns la Moscova. Anunțul l-a făcut într-o înregistrare video filmată în fața mormântului Soldatului Necunoscut și difuzată pe platforma X, anunță Radio France Internationale.

„Am ajuns la Moscova. Încep fiecare dintre vizitele mele aici cu o vizită la Mormântul Soldatului Necunoscut”, a declarat președintele Republicii Srpska, entitatea sârbo-bosniacă, la patru zile după ce justiția bosniacă a cerut un mandat internațional de arestare pe numele său.

În mesajul său, care durează aproximativ două minute, el îl laudă de asemenea pe „liderul istoric (…) al poporului rus, Vladimir Putin”, dar nu face nicio referire la o posibilă întâlnire.

O instanţă din Bosnia a anunţat joi că a emis un mandat internaţional de arestare pe numele liderului sârbilor bosniaci, care este acuzat că a atacat ordinea constituţională şi a plecat în străinătate fără să fie autorizat. Dodik, preşedintele Republicii Sprska din Bosnia, a declanşat cea mai gravă criză de după războiul din anii 1990, după ce a fost condamnat la un an de închisoare şi a primit interdicţie să mai facă politică timp de şase ani pentru ignorarea hotărârilor unui trimis internaţional pentru pace.

Prorusul Dodik, susţinător al secesiunii de Bosnia, a iniţiat o legislaţie care interzice justiţiei şi poliţiei de stat să opereze în regiunea sârbă, dar Curtea Constituţională a Bosniei a suspendat-o temporar.

Sfidând un mandat intern de arestare, el a trecut în Serbia vecină la începutul acestei săptămâni, apoi a călătorit în Israel pentru a participa joi la o conferinţă despre antisemitism la Ierusalim.

Tribunalul de stat din Bosnia a declarat că un mandat internaţional a fost emis şi pentru Nenad Stevandic, preşedintele Parlamentului Republicii Srpska, care a călătorit în Serbia, dar s-a întors în Bosnia.

Mandatele sunt ale poliţiei internaţionale Interpol, a informat instanţa într-un comunicat. Dodik afirmă că acuzaţiile împotriva lui sunt lipsite de sens, deoarece sunt motivate politic.

Familia Trump a preluat controlul unei companii cripto care a strâns peste 550 de milioane de dolari. Doi români printre dezvoltatori

Familia preşedintelui american Donald Trump a preluat controlul asupra companiei cripto World Liberty Financial, care a strâns peste 550 de milioane de dolari de la investitori, beneficiind de majoritatea fondurilor în baza unor clauze contractuale care, potrivit experţilor din industrie, favorizează persoanele din interior, relatează Reuters, citat de digi24.ro

Foto: Digi24.ro

Lansată în toamna trecută, World Liberty Financial, printre ai cărei dezvoltatori se numără doi români, promite acces la servicii financiare bazate pe criptomonede, fără intermediari precum băncile, un concept cunoscut sub numele de finanţe descentralizate (DeFi). Cu toate acestea, platforma nu este încă activă public, iar echipa sa este una restrânsă, conform unei analize Reuters, citată de News.ro.

Chiar şi aşa, în martie, compania a anunţat că a strâns 550 de milioane de dolari din vânzarea unor „tokenuri de guvernanţă” ($WLFI), care oferă drepturi de vot privind direcţia proiectului, dar care nu pot fi tranzacţionate. Majoritatea acestor vânzări au avut loc după victoria electorală a lui Trump din noiembrie.

Cei doi dezvoltatori români enumeraţi pe site-ul World Liberty, Octavian Lojnita şi Bogdan Purnavel, au experienţă anterioară într-un alt proiect, eşuat, al fondatorilor, numit Dough Finance.

În ianuarie, în mod discret, World Liberty a modificat informaţiile de pe site, dezvăluind că familia Trump a preluat controlul.

Cofondatorii iniţiali, Zak Folkman şi Chase Herro, au fost înlocuiţi ca persoane de control de o entitate în care familia Trump deţine 60%. Această schimbare nu fusese raportată anterior.

În prezent, familia Trump are dreptul la 75% din veniturile nete generate de vânzarea tokenurilor şi la 60% din veniturile operaţionale viitoare ale companiei.

Potrivit calculelor Reuters, aceasta înseamnă că familia este eligibilă să primească aproximativ 400 de milioane de dolari. După ce şi fondatorii îşi încasează partea, doar 5% din cele 550 de milioane rămân pentru dezvoltarea efectivă a platformei.

Structura proiectului este considerată neobişnuit de centralizată pentru sectorul DeFi.

Potrivit profesorului Jim Angel de la Georgetown University, „este greu de văzut vreun beneficiu economic pentru deţinătorii de tokenuri”.

David Krause, profesor la Marquette University, a afirmat că structura „exclude în mare măsură investitorii publici sau deţinătorii de tokenuri de la orice participare financiară semnificativă”.

Casa Albă a direcţionat întrebările către Trump Organization, iar compania, la rândul ei, nu a oferit comentarii.

Organizaţia a transmis anterior că Donald Trump nu este implicat în operaţiunile zilnice şi că un avocat de etică a fost angajat pentru a evita conflictele de interese.

Donald Trump Jr., partener de afaceri al fondatorilor, a declarat că familia Trump s-a confruntat cu excluderi din sistemul bancar tradiţional şi că proiectul cripto ar trebui să ofere oportunităţi americanilor de rând.

Donald Trump, „preşedintele cripto”

Investiţia familiei Trump în World Liberty leagă averea preşedintelui de un domeniu aflat la marginea reglementării financiare.

Trump a promis că va fi ”preşedintele cripto” şi că va promova criptomonedele pentru a întări dolarul american.

În acelaşi timp, familia sa a obţinut sute de milioane de dolari prin active cripto, inclusiv ”un meme coin” care a generat 349 de milioane de dolari pentru entităţi asociate lui Trump, potrivit Chainalysis. Acest lucru a atras critici privind posibile conflicte de interese şi canale de influenţă.

Potrivit fostului regulator bancar Ross Delston, ”ar fi vehiculul perfect pentru ca guverne sau oligarhi străini să trimită bani preşedintelui”.

Reuters a constatat că aproximativ 70% din fondurile atrase provin din portofele care au cheltuit cel puţin 100.000 de dolari, iar peste 50% din cumpărători au investit peste un milion. Majoritatea identităţilor acestor investitori rămân necunoscute publicului.

Ascensiunea World Liberty

Iniţiativa a început prin conexiuni între Folkman, Herro şi familia lui Steve Witkoff, un vechi prieten al lui Donald Trump şi actual trimis special în Orientul Mijlociu.

Witkoff a facilitat o întâlnire între fondatori şi familia Trump, după care s-a decis lansarea proiectului.

La început, vânzările de tokenuri au fost lente – doar 2,7 milioane de dolari până la sfârşitul lui octombrie. Dar, după alegeri, Justin Sun, un controversat investitor cripto din Hong Kong, a investit 30 de milioane de dolari, sumă care ulterior a crescut la 75 de milioane.

În februarie, procesul său cu SEC a fost suspendat. Pe 19 şi 20 ianuarie, chiar în ziua învestirii preşedintelui SUA, World Liberty a strâns aproape 300 de milioane de dolari. Tot atunci, structura de proprietate s-a schimbat, iar compania DT Marks DeFi LLC, deţinută de Trump, a preluat controlul indirect. Structura legală complexă oferă protecţie familiei Trump în faţa eventualelor acţiuni în justiţie, a spus profesorul Angel.

Proiectul rămâne neterminat

Spre deosebire de alte platforme DeFi, tokenurile WLFI nu oferă investitorilor drepturi asupra profiturilor şi nu pot modifica acordurile existente cu Trump şi ceilalţi parteneri.

World Liberty spune că lucrează la trei produse principale, inclusiv un serviciu de creditare cripto şi o aplicaţie de finanţe personale.

De asemenea, compania a anunţat o nouă stablecoin – USD1 – garantată de active tradiţionale precum titluri de stat americane.

În pofida sumei colosale strânse, platforma DeFi a World Liberty nu este încă funcţională. Potrivit companiei de securitate cibernetică CertiK, multe funcţionalităţi sunt încă în faza de dezvoltare.

World Liberty susţine că misiunea sa este „de a democratiza sistemul financiar pentru milioane de oameni”. Dar, pentru moment, criticii spun că a făcut exact opusul.

Condamnări la moarte pentru asasinii unui rabin israeliano-moldovean. Zvi Kogan a fost ucis în Emiratele Arabe Unite

Un tribunal din Emiratele Arabe Unite (EAU) a condamnat luni la moarte trei persoane găsite vinovate pentru uciderea rabinului israeliano-moldovean Zvi Kogan, care a fost asasinat în noiembrie anul trecut în această ţară din Golf, transmite agenţia publică WAM, citată de Reuters.

Curtea Federală de Apel din Abu Dhabi a stabilit că uciderea lui Zvi Kogan, în vârstă de 28 de ani la data crimei, a fost comisă în „scop terorist”. Trei acuzaţi au fost astfel condamnaţi la moarte şi un al patrulea la închisoare pe viaţă. Conform legii din EAU, pedepsele capitale pot fi atacate cu recurs, transmite Agerpres.

Rabinul Kogan era un trimis special al Chabad, o organizaţie iudaică ortodoxă cu activitate în mai multe ţări. Spre deosebire de majoritatea comunităţilor iudaice ortodoxe care tind să se concentreze pe cercul lor interior, organizaţia Chabad pune accentul pe interacţiunea şi evenimentele comunitare cu evrei neafiliaţi şi seculari sau alte secte ale iudaismului.

El a fost dat dispărut în luna noiembrie în EAU. Cadavrul său a fost descoperit apoi în oraşul Al Ain şi trei suspecţi uzbeci au fost arestaţi.Israelul şi Emiratele Arabe Unite au stabilit relaţii diplomatice în septembrie 2020, în baza aşa-numitelor „Acorduri avraamice” de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi statele arabe, încheiate în timpul primului mandat al lui Donald Trump ca preşedinte al SUA.

După stabilirea relaţiilor diplomatice, cele două ţări au făcut progrese substanţiale în relaţiile bilaterale, mai ales în domeniul comercial, relaţii care s-au răcit însă din octombrie 2023, odată cu începutul războiului în Fâşia Gaza.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu comunitatea de moldoveni din Timișoara
Articolul anterior
Creștere semnificativă la nivel global a cazurilor de cancer la persoanele sub 50 de ani. Medicii bat alarma
Articolul următor
Close menu