Orașul în care fug mii de ruși: a devenit „Casablanca” Europei. Cum sunt primiți rușii

Belgradul s-a transformat într-un paradis după începutul războiului, pentru cetățenii ruși care au ales să plece din țară în ultimele opt luni de la invazia Ucrainei de către președintele Vladimir Putin, se arată înt-un reportaj realizat de Bloomberg.

Așezată în spatele unui birou imens din lemn negru, lângă teancuri de hârtie, avocata din Belgrad Tijana Vujovic spune că are încă cinci întâlniri cu potențiali noi clienți în agenda ei pentru ziua următoare. Patru dintre ei sunt ruși.

Tânăra de 36 de ani este specializată în imigrație, oferind oamenilor documentele potrivite și punându-i în contact cu agenți imobiliari, într-un oraș care s-a transformat ușor într-un refugiu primitor pentru mii de ruși. Noii sosiți s-au adunat în spații de lucru comune, au înregistrat peste 2.000 de afaceri și chiar au dat un impuls pieței imobiliare. Mulți dintre ei caută acum să rămână acolo pe termen lung, ca urmare a mobilizării parțiale din țara lor.

La începutul războiului, toți clienții au cerut să închirieze un loc”, a spus Vujovic, care susține că, în acest an, cel puțin 500 de ruși i-au pășit pragul în biroul ei dintr-un bloc de apartamente din centrul Belgradului. „În ultimele luni, am primit o mulțime de solicitări de la ei pentru a cumpăra și nu doar pentru a obține rezidența, ci și pentru a trăi.”

Serbia, între Rusia și Europa

Această emigrare a rușilor, împreună cu escaladarea atacurilor lui Putin în Ucraina, au făcut din relația Serbiei cu Rusia una din ce în ce mai inconfortabilă. Liderii Uniunii Europene, la care Serbia dorește în cele din urmă să adere, l-au avertizat pe președintele Aleksandar Vucic că țara sa trebuie să se hotărască de ce parte se află, deoarece riscă să se alăture sancțiunilor împotriva Moscovei. Dar filonul sentimentului pro-rus – dacă nu pro-Putin – este adânc în Belgrad, arată sursa citată.

Belgradul a fost precum Casablanca în ultimele săptămâni”, a spus Vucic, făcând referire la filmul din 1942, în care orașul dat devenise un loc plin de spioni și refugiați de război.

Peste 100.000 de ruși și câteva sute de ucraineni au venit în Serbia de la începutul conflictului, dintre care 17.000 au primit permise de ședere, potrivit lui Vucic. Restul s-au mutat în alte țări sau rămân în Serbia ca vizitatori.

Când avem oaspeți din Rusia, îi descoperim pe cei din serviciile occidentale care îi urmăresc”, a spus ea. „Când avem oaspeți din Vest, atunci ceilalți îi urmăresc.”

O mare parte din Europa a îmbrățișat aristocrații și intelectualii ruși care fugiseră de Revoluția bolșevică din 1917, dar la peste aproximativ un secol mai târziu, cei care scapă de politica patriei lor au puține opțiuni în Europa. Serbia, totuși, permite rușilor să intre în țară fără viză pentru primele 30 de zile, iar compania aeriană națională a menținut rute către Moscova și alte trei orașe rusești.

Prezența rușilor în Belgrad, un oraș de aproximativ 1,4 milioane de locuitori, nu este greu de observat. Un reper este hotelul art nouveau Moskva, în timp ce centrul cultural Ruski Dom, sau Casa Rusiei, este chiar mai jos. Gigantul energetic Gazprom PJSC sponsorizează Steaua Roșie Belgrad, cea mai de succes echipă de fotbal a țării.

Acele legături au o istorie lungă. Serbia și-a reînviat relația cu Rusia ortodoxă în anii 1990, în timpul despărțirii sângeroase a Iugoslaviei, când părți ale federației și-au câștigat independența cu sprijinul occidental. Încercările lui Slobodan Milosevic de a contesta acest lucru pe câmpul de luptă au declanșat sancțiuni și izolarea țării. Sârbii au căutat sprijin spre est, obținând sprijinul Rusiei în timpul bombardamentelor NATO din 1999 pentru a pune capăt conflictului din Kosovo.

Cum sunt primiți rușii în Serbia

Din interviurile cu unii dintre rușii care au părăsit recent țara reiese că sunt doar bucuroși că au găsit un loc atât de primitor. Mikhail Korostikov, 33 de ani, care lucra la o companie din Moscova, a început să-și caute un nou loc de muncă pe 25 februarie, a doua zi după ce rușii au invadat Ucraina și s-a pus serios pe învățat sârba în aceeași săptămână.

Obținerea unui nou loc de muncă nu a fost ușoară, deoarece angajarea unui rus dintr-odată nu a meritat riscul, a spus el. Korostikov, a cărui soție este din Serbia, a sosit la Belgrad în iunie și acum lucrează de la distanță pentru un ONG climatic din Marea Britanie.

Dacă mergi într-un spațiu de lucru comun, tot ce auzi este rusă”, a spus Korostikov, stând într-un bar din Vracar, o zonă rezidențială bogată din centrul Belgradului. Toată lumea te tratează ca pe un vecin, a spus el, povestind cum i s-a oferit chiar mâncare gratuită la o piață când au aflat că este rus.

Nu am simțit niciodată un pic de sentiment negativ față de mine”, a spus el pe 10 octombrie. „Le spun oamenilor că au o țară minunată – poate puțin dezordonată”.

La sosire, la fel ca mulți ruși, Korostikov a avut 30 de zile înainte de a avea nevoie de o nouă ștampilă în pașaport. Și asta s-a dovedit ușor. Rușii din Belgrad au format grupuri pe serviciul de mesagerie Telegram și oferă spații în mașini care fac excursii de o zi la graniță, a spus el. Într-o călătorie în Bosnia, a mers pe jos timp de 10 minute și apoi a traversat înapoi în Serbia. Polițistul de frontieră a glumit „Bună ziua, tovarășe”, a spus Korostikov.

Belgradul permite noilor sosiți să găsească o cazare relativ accesibilă, cel puțin în comparație cu Moscova, o șansă de a se acomoda, de a începe o afacere sau cel puțin de a se gândi la următoarea lor mișcare. Rușii au înființat 2.321 de firme și companii mici în Serbia în acest an, majoritatea în Belgrad, în creștere față de doar 158 în tot 2021, potrivit Registrului de afaceri al Serbiei.

Katarina Lazarevic, directoarea unei dintre cele mai importante agenții imobiliare din oraș susține că rușii au venit în trei valuri: mai întâi au fost profesioniștii sau indivizi bogați care și-au mutat afacerile pentru a scăpa de sancțiuni, apoi familiile în timpul verii și acum – cel mai mare val – de când Putin a ordonat țării să se mobilizeze. „Tot ceea ce vine pe piață este luat instantaneu”, a spus Lazarevic. „În curând, nu va mai fi nimic de oferit la Belgrad”.

sursa: www.adevarul.ro

,,Românii au talent”. O fetiță din Chișinău a emoționat-o până la lacrimi pe Andra cu vocea sa

Mia Rusu are 12 ani, este din Chișinău, Moldova, și a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă. Pasiunea pentru muzică a descoperit-o la vârsta de 5 ani, când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea. 

Mia Rusu a cântat pe scena „Românii au talent” piesa Le Temps des cathédrales, de Riccardo Cocciante. Fata a reușit să ridice în picioare publicul și pe cei patru membri ai juriul cu prestația sa.

„Este o fată foarte, foarte drăguță și curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. (…) Ai atins toate notele astea, acutele. Bravo!”, a spus jurata Andra, după evoluția tinerei artiste.

„Mie mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Da, eu cred că ești făcută pentru muzică! Îți face mare plăcere să fii pe scenă. Ai în față un drum lung, greu, cu suișuri și coborâșuri, dar foarte frumos dacă reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a menționat, la rândul său, juratul Dragoș Bucur.

Ulterior, cei patru membri ai juriului i-au acordat câte un „Da”. Astfel, Mia Rusu a trecut în următoarea etapă a concursului de talente.

Leul moldovenesc va avea o nouă față. Guvernatorul BNM: ,,Va fi un proiect foarte frumos”

Banca Națională a Moldovei ia în calcul schimbarea designului bancnotelor naționale. Guvernatorul BNM, Anca Dragu, a confirmat că există un plan de actualizare a aspectului leului moldovenesc. Urmează consultări și discuții suplimentare pe această temă, transmite IPN.

„Nu o să comunic acum, vom lăsa surprizele pentru discuții viitoare la această temă, dar anul acesta, da, ne vom uita la designul bancnotelor leului moldovenesc”, a declarat Anca Dragu pentru TV8.

Întrebat dacă va fi schimbat și materialul din care sunt făcute bancnotele naționale, guvernatorul a spus că este o fază ulterioară la care se va discuta despre suportul pe care este imprimată bancnota.

„Dar va fi un proiect foarte frumos o să vedeți, un proiect participativ pentru a decide cum să arate bancnotele”, a adăugat Dragu.

Leul moldovenesc a fost pus în circulație pe 29 noiembrie 1993. În prezent, bancnotele sunt realizate din hârtie, iar designul acestora a fost creat de regretatul artist plastic Gheorghe Vrabie, cel care a realizat și stema de stat. Pe bancnote sunt reprezentați domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt și mai multe monumente de importanță națională.

Ideea actualizării designului leului moldovenesc și îmbunătățirea calității materialului din care sunt fabricate nu este una nouă. Acest subiect a mai fost discutat și acum șase ani.

Cum ar putea arăta scuarul din faţa Centrului Comercial „UNIC” după renovare

Centrul comercial „UNIC” trece printr-un proces de renovare și modernizare. Acesta include modernizarea fațadei edificiului, scuarului și zonei înconjurătoare.

În zonă, au fost eliminate toate construcțiile ușor demontabile, cum ar fi piața de flori, terasa de vară etc.

Proiectul, dezvoltat de compania de prestigiu Chapman Taylor, are ca obiectiv transformarea scuarului într-un spațiu modern și atrăgător, și include construcția unei parcări subterane cu aproximativ 1000 de locuri.

Șoigu susține că forțe NATO, inclusiv din România, vor ataca aliații Rusiei
Articolul anterior
A îmbinat utilul cu plăcutul! Afacerea unică a unei femeie care își închiriază soțul cu 40 lire pe oră. Ce trebuie să facă bărbatul
Articolul următor