Pandemia a băgat frica în moldoveni. Aceştia nu mai pun banii la ciorap

Moldovenii nu mai fac economii ca altădată. Vezi cum explică experţii această situaţie.

Pandemia de Covid-19 ne-a făcut să ne gîndim tot mai mult la ziua de mîine, în special, dacă vorbim de cheltuieli. Lipsa unui loc de mun­că sau salariul mic i-a constrîns pe mulți dintre moldoveni să nu mai pună bani „la ciorap”, așa cum erau obișnuiți odată. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, care a analizat aceste date, dacă, prin anii 1990–2000, aceștia economiseau între 6 și 7% din banii cîștigați, iar în 2020 ei puneau deoparte puțin peste – 2% din venituri, în 2021, tendința spre economii este de 0,3%, scrie noi.md.

„Această înclinație spre consum este una foarte redusă și e determinată de să­răcie, de cultura slabă de utilizare a mijloa­celor bănești, a instrumentelor financiare. Cu toate acestea, cetățenii noștri în ultimii ani dau dovadă de un consum al servicii­lor financiare mult mai ridicat decît a fost anterior. În ultima perioadă, asistăm la un consum destul de puternic al cetățenilor noștri și mai puțin la economii”, a explicat expertul.

La rîndul lor, unii cetățeni, pe care i-am intervievat în stradă, au confirmat că, în ultimul timp, economisesc tot mai puțini bani, iar de vină ar fi pandemia de Covid-19. Cei care au adunat, totuși, cîte ceva, ne-au spus că au reușit doar muncind peste hotare. Cît despre împrumuturi, Veaceslav Ioniță a spus că moldovenii se împrumu­tă din două surse: de la bancă și de la sectorul ne bancar. „În ultimii cinci ani, s-a înregistrat o triplare a volumului împrumuturilor. Cu excepția anului trecut, cînd gradul de îndatorare al cetățenilor a fost mai mic decît de obicei, din cauza crizei. Anul trecut, volumul de credite a crescut cu 2,2 miliarde de lei și a ajuns la 25,8 mi­liarde de lei. În prima jumătate a anului 2021, s-a înregistrat deja o creștere cu 3,1 miliarde de lei și s-a ajuns la 28,9 miliarde de lei. Cea mai mare parte a creditelor a fost luată de la bănci”, a menționat Ioniță. Analizînd gradul de îndatorare al cetățenilor moldoveni, expertul a afirmat că la ora actuală aceștia au datorii la bănci și către sectorul ne bancar de aproape 29 de miliarde de lei sau 13,8% din Produ­sul Intern Brut (PIB). De trei ori mai mult decît acum zece ani, cînd era de 4,5% din PIB. În 2021, estimează expertul, ne vom apropia de 15%, iar cea mai mare parte a împrumuturilor care se iau în ultimul timp se contractează pentru procurarea unui imobil. Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2020, numărul populației antrenate în cîmpul muncii a fost în descreștere cu 4,4% în comparație cu anul 2019. Scăderi ale ocupării au avut loc în toate trimestre­le anului trecut în comparație cu 2019. În medie, circa 68 de mii sau 8% din totalul persoanelor ocupate au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii.

Ce dau de pomană moldovenii și câți bani au cheltuit în acest an pentru Paștele Blajinilor

De Paștele Blajinilor, moldovenii își pomenesc rudele răposate. Tradiționalele pomeni, care includ căni, farfurii şi prosoape, sunt completate cu dulciuri și colaci.

„Dulciuri punem, vesela ceva, nu tare bogate, modest. Știți, eu vreau să vă spun, mi-a venit fiul din Rusia și el împreună cu fiica, ei au cumpărat pentru că eu nu merg. Două mii undeva s-au dus”, spun oamenii, transmite tvn.md. 

Pentru pomenile pe care le dau de sufletul răposaților, moldovenii au cheltuit în jur de 3.000 de lei.

„Colac, dulciuri, veselă trebuie să fie obligatoriu și apă. Asta este după regula bisericească. Așa ne-au învățat părinții și așa noi facem, asta dăm de pomană, dar nu cine știe ce. Dacă sunt foarte multe pomeni, la mulți răposați, se ridică cheltuielile la 2.000 de lei”. 

„Eu mă stărui să cumpăr, de obicei, ceva cu ce se folosește omul. Eu întreb ce îi trebuie cui vreau să dau de pomană, să nu fie bani aruncați în vânt. Cu o mie nici nu te duci la piață. Aici trebuie minim 3.000-4.000, așa”.

„Ceva pentru bucătărie, un ștergar, veselă, albituri, cam așa”. 

Mai mult decât pomana, este importantă rugăciunea pentru cei adormiți.

„Venim în această zi însemnată pentru fiecare dintre noi, de la mic până la mare să le aducem un omagiu și să le facem slujba de pomenire, fie la biserică, fie în cimitire”, spune protoereul Simion, Parohul Bisericii „Sf. Simeon Stîlpnicul”, Briceni. 

Nemo, prima persoană non-binară care câștigă Eurovision. Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare

Eurovision 2024 a fost câștigat de Elveția și de melodia The Code, interpretată de Nemo, în vârstă de 24 de ani, care folosește pronumele ei. Nemo este prima persoană non-binară care câștigă concursul Eurovision. Ediția din acest an, la care România nu a participat, a stat sub semnul protestelor din oraşul gazdă Malmo, faţă de participarea Israelului, din cauza războiului din Gaza.

Elveția a câștigat Eurovision 2024, care s-a desfășurat sâmbătă, 11 mai, la Malmo Arena, din Suedia, ediție la care România nu a participat, din cauza constrângerilor financiare. Marele premiu al ediției cu numărul 68 a fost adjudecat de Nemo, care a obținut 591 de puncte, cu melodia „The Code”. Pe locul al doilea s-a clasat Croația, cu 547 de puncte, iar pe locul trei, Ucraina cu 453.

„Vreau să vă mulțumesc foarte mult, sper că acest concurs își va putea respecta promisiunea și va continua să susțină pacea și demnitatea pentru fiecare persoană din această lume”, a spus Nemo, după ce a primit trofeul Eurovision, care a fost înmânat de Loreen, câștigătoarea Eurovision 2023.

Clasamentul final Eurovision 2024

Câșigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar a primit altul în schimb

Câștigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar acesta a fost cel mai mic incident dintre toate cele care au avut loc la ediția cu numărul 68.

Nemo a primit trofeul oficial din sticlă al concursului, care are forma unui microfon clasic, cu detalii pictate. Artistul a spart premiul fragil la scurt timp după ce i-a fost înmânat, dar a primit unul nou pentru a-l înlocui, notează News.ro.

„Nu am spart doar codul, am spart şi trofeul”, a spus Nemo, râzând, la conferinţa de presă de după victorie, referindu-se la versurile melodiei cu care a câştigat competiţia.

Nemo, supărat la conferința de presă

După ce și-a spart trofeul, acesta i-a criticat pe organizatori, spunând că și concursul are nevoie de „câteva reparații”. El a acuzat Eurovision de dublu standard, după ce nu s-ar fi permis intrarea în arena din Malmo cu steagul comunității non-binare.

Nemo este una dintre cele două persoane non-binare care au participat la ediția din acest an a Eurovision, pe lângă Bambie Thug, care a reprezentat Irlanda.

Cu toate acestea, Nemo, câștigătorul finale Eurovision 2024, acuză organizatorii de dublu standard și subliniază că acestui concurs nu i-ar strica „câteva reparații”.

„Este de necrezut. A trebuit să strecor pe furiș (n.r. steagul), pentru că Eurovision a spus nu, dar am făcut-o oricum. Sper că și alții au făcut asta. Dar este clar un dublu standard. Am spart codul și trofeul, poate trofeul poate fi reparat, poate și Eurovision are nevoie de puține reparații”, a spus Nemo la conferința de presă.

Cine este Nemo, câștigătorul Eurovision 2024

Câștigătorul Eurovision 2024, elvețianul Nemo, este prima persoană non-binară care câștigă marele premiu al concursului muzical, scrie bbc.com.

Nemo Mettler s-a născut la Biel/Bienne în 1999, lansând primul album „Clownfisch” în 2015 și câștigând o serie de premii până la vârsta de 18 ani. Acum, la 24 de ani, Nemo a lansat patru albume de studio, dar a fost în mare parte necunoscut în afara Elveției până la concursul Eurovision din acest an.

În noiembrie 2023, Nemo a ieșit în evidență ca fiind non-binar într-un interviu acordat presei elvețiene, unde a declarat că preferă să fie numit „they”/„ei” în limba engleză și să folosească prenumele în loc de pronume în limba germană, notează stirileprotv.ro.

Nemo, câștigătorul Eurovision 2024. Foto: Profimedia

Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare la Eurovision 2024

Melodia câştigătoare a lui Nemo, „The Code”, a fost scrisă de Benjamin Alasu, Lasse Midtsian Nymann, Linda Dale şi Nemo Mettler, şi îmbină opera, rap, pop. Piesa vorbește despre călătoria către înțelegerea și acceptarea identității non-binare. Versurile se referă la drumul parcurs de Nemo, descoperind că nu se identifică nici ca bărbat, nici ca femeie.

Într-un comunicat de presă trimis de postul de televiziune elvețian SRF, și citat de TVR, Nemo a spus: „Este o onoare incredibilă să pot reprezenta Elveția la ESC. Platforma Eurovision oferă o oportunitate imensă de a construi punți între diferite culturi și generații. De aceea este foarte important pentru mine, ca persoană queer, să mă implic pentru întreaga comunitate LGBTQIA+.

“The Code” este despre călătoria pe care am început-o cu în momentul în care am realizat că nu sunt nici bărbat, nici femeie. Să mă găsesc pe mine însumi a fost un proces lung și adesea dificil pentru mine. Dar nimic nu mă face să mă simt mai bine decât libertatea pe care am câștigat-o realizând că sunt non-binar”.

40 de elevi, premiați în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie

40 de elevi și eleve au fost premiați astăzi în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie, desfășurată în perioada 09 – 11 mai, la Liceul Teoretic „N. Gogol” din Chișinău.

Învingătorii competiției sunt discipoli ai unor instituții de învățământ din raioanele/municipiile: Anenii Noi, Bălți, Căușeni, Chișinău, Fălești, Edineț, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Ungheni și UTA Găgăuzia.

Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a felicitat elevii pentru performanța demonstrată în cadrul competiției.

Olimpiada Republicană la Geografie a fost organizată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației şi Cercetării și se înscrie în lista celor 21 de olimpiade și concursuri republicane care au loc în perioada 16 februarie – 27 mai 2024.

✅La ediția din acest an a olimpiadei au participat 169 de elevi ai claselor IX-XII, delegați din toate raioanele și municipiile republicii. Lista premianților poate fi accesată aici.

Coasta de Azur, în flăcări! Preşedintele Macron este în vacanţă în zonă
Articolul anterior
Caz şocant la Cahul! Un bătrân a fost snopit de moarte de un consătean
Articolul următor