Ministerul de Interne al Ucrainei l-a plasat vineri pe şeful Bisericii Ortodoxe ruse, un susţinător al războiului de 21 de luni al Kremlinului împotriva Kievului, pe o listă a persoanelor urmărite, după ce serviciile de securitate l-au acuzat că el contribuie la conflict, conform Reuters, scrie news.ro.
Măsura este pur simbolică, deoarece Patriarhul Kirill se află în Rusia şi nu se află sub ameninţarea unei arestări. Acesta a fost ultimul pas în campania Ucrainei de a elimina influenţa preoţilor pe care îi suspectează că menţin legături strânse cu Rusia şi subminează societatea ucraineană.
O postare de pe lista de urmăriţi a ministerului ucrainean l-a identificat pe Kirill după nume, l-a prezentat în hainele sale de cleric şi l-a descris drept „o persoană care se ascunde” precizând că este „dispărut” din 11 noiembrie.
Creştinismul ortodox este religia dominantă în Ucraina, iar autorităţile de la Kiev au lansat dosare penale împotriva clerului legat de o ramură a bisericii ortodoxe cândva legată direct de Biserica rusă şi de Kirill.
Parlamentul de la Kiev ia în considerare un proiect de lege care ar interzice acea ramură a bisericii, care şi-a pierdut mulţi enoriaşi de când liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a trimis trupe ruseşti în Ucraina, în februarie 2022. Biserica spune că a întrerupt toate legăturile cu Moscova în mai 2022.
Serviciul de securitate al Ucrainei SBU a emis luna trecută un document în care spunea că Kirill „a încălcat suveranitatea ucraineană” în virtutea poziţiei sale de „parte a celui mai apropiat anturaj al conducerii militare şi politice a Rusiei”.
Forţele de securitate au lansat zeci de dosare penale, inclusiv acuzaţii de trădare, împotriva preoţilor şi oficialităţilor legate de ramura bisericii asociată cu Moscova.
Kirill a denunţat aceste acţiuni şi a făcut apel la liderii religioşi din întreaga lume să oprească măsurile Ucrainei împotriva bisericii.
Un înalt oficial din biserica rusă a declarat agenţiei de presă RIA din Rusia că plasarea lui Kirill pe o listă de urmărit a fost „un pas pe cât de ridicol, pe atât de previzibil”.
Vladimir Legoida, responsabil pentru legăturile cu alte biserici, a declarat pentru RIA că autorităţile ucrainene sunt vinovate de „ilegalităţi şi încercare de a intimida enoriaşii”.
Ucraina a anunţat la începutul lunii noiembrie că a iniţiat o procedură penală împotriva patriarhului Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, în contumacie, pentru că a „justificat” invazia rusă pe teritoriul său.
„Vor fi luate măsuri pentru a-l aduce în faţa justiţiei pentru crimele comise împotriva statului nostru”, transmitea atunci Kievul.
Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei Internaționale a Muzeelor
Muzeografi, manageri de muzee, dar și programele inovative dezvoltate pentru a susține experiențele educative și de patrimoniu cultural au fost premiate la Gala Premiilor dedicată muzeografilor.
Foto: Ministerul Culturii/ Facebook
Evenimentul a fost organizat în ajun de Ziua Internațională a Muzeelor, marcată anul acesta în data de 18 mai și a avut loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.
La decernarea premiilor au participat oficiali guvernamentali, parteneri de dezvoltare, profesioniști din domeniu, iubitori de artă, dar și vizitatorii muzeului.
Distincțiile au fost oferite pentru impactul semnificativ și rezultatele remarcabile, care au promovat dialogului intercultural și au facilitat un acces mai larg la patrimoniul țării. De asemenea, au fost recunoscute eforturile pentru îmbogățirea experiențelor culturale din cadrul muzeelor, prin implementarea tehnologiilor de ultimă generație.
Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „Ziua Internațională a Muzeelor ne oferă șansa de a celebra și complexitatea și diversitatea experienței umane, reflectată în patrimoniul vast păstrat cu grijă de muzeele lumii. E și ziua când recunoaștem modul în care tradiția și inovația se împletesc armonios în spațiile expoziționale. Căci în secolul 21 muzeul este nu doar un depozit al trecutului, ci și un laborator pentru viitor, unde ideile vechi inspiră noi descoperiri, iar tehnologia aduce la viață poveștile străvechi.
Mulțumim și pe această cale partenerilor de dezvoltare pentru sprijinul acordat în modernizarea muzeelor din Moldova și în sporirea vizibilității lor prin integrarea tehnologiilor și a inovațiilor. Vom continua să facem muzeele mai accesibile și mai captivante pentru publicul larg, oferind vizitatorilor experiențe culturale complexe.”
Ministrul Culturii împreună Jeff Brian, șeful Misiunii USAID în Moldova, Matthew Jordan, șef de Programe, Ambasada Marii Britanii, Pernilla Nordvall, secretar secund al Ambasadei Suediei la Chișinău – au înmânat distincții celor care au adus aportul semnificativ în acest domeniu esențial al culturii și patrimoniului.
Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal – Adriana Hadjiraev, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal – Lina Bogatu, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
Pentru contribuție la gestionarea și documentarea patrimoniului muzeal – Nicolae Curoșu, Muzeul Național al Literaturii Române;
Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal – Veaceslav Ciutac, Muzeul Național al Literaturii Române;
Pentru contribuție în cercetarea, valorificarea și promovarea patrimoniului în domeniul antropologic și arheologic – Vitalie Burlacu, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal – Angela Simalcsik, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
Pentru contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Livia Ermurachi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
Pentru contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Ludmila Cojocari, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
Pentru devotament în activitatea muzeistică – Natalia Șalaghirova, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
Pentru contribuție în organizarea proiectelor expoziționale – Valentina Baleanu, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
Pentru contribuție în reabilitarea Cimitirului Evreiesc – Iuliu Palihovici, Muzeul de Istorie a Evreilor din Republica Moldova;
Distincția Ministerului Culturii pentru acțiuni de promovare și includere a patrimoniului muzeal în circuitul turistic național și internațional – Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Căușeni, care este în custodia Muzeului Național de Artă al Moldovei.
Trofeul Ministerului Culturii în domeniul muzeografiei – Muzeului de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov Russu” din Călărași. Natalia Veleșca, directoarea muzeului a primit distincția în numele întregii echipe.
Pentru inovare în promovarea patrimoniului, premiu a fost oferit reprezentanților Muzeului Național de Istorie Naturala și Etnografie, iar de distincția Pentru interactivitate în prezentarea conținutului muzeal s-a învrednicit Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost premiat la categoria Prezentarea artei prin intermediul realității virtuale și augmentate, iar Muzeul Național al Literaturii Române a fost apreciat Pentru lansarea rețelei de reședințe creative.
Premiul Pentru proiecții imersive și implicarea tinerilor artiști a ajuns la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, iar Muzeul Vatra Dumenului a primit distincția – Pentru integrarea creativității în experiența vizitatorilor.
În cadrul evenimentului, au fost apreciate cu distincții Pentru activarea comunităților rurale și muzeele regionale din cadrul Proiectului Rama Albastră. Este vorba despre muzeele din Mereni, Sofia, Călărași, Taraclia, Horești și Trușeni.
În cadrul evenimentului au fost prezentate animații imersive pe instalația „Pomului Vieții” și prin Realitatea augementată au fost animate picturile murale Nunta și Hora moldovenească din cadrul Muzeului de Etnografie.
„Muzeele Viitorului”, proiectul grație căruia a fost posibilă încurajarea utilizării noilor tehnologii la muzee, este susținut de Ministerul Culturii, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finantat de USAID, Suedia si Marea Britanie, Proiectul USAID de Competititvitate si Rezilienta Rurală și Centrul Artcor.
Maia Sandu, vizită de lucru în Germania. Șefa statului s-a întâlnit cu președintele Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz și alți oficiali
În perioada 17-18 mai, Președinta Maia Sandu se află într-o vizită de lucru în Germania. Astăzi, la Berlin, șefa statului s-a întâlnit cu Președintele Frank-Walter Steinmeier, Cancelarul Olaf Scholz, Președinta legislativului Bärbel Bas și membrii comisiilor parlamentare pentru afaceri externe și afaceri europene. „Germania este un puternic și important aliat al Republicii Moldova, în drumul spre Uniunea Europeană, democrație și prosperitate”, a menționat Președinta.
Șefa statului a discutat, în special, despre cooperarea în domeniul economic care să ajute la dezvoltarea economiei și la crearea locurilor de muncă sigure și bine plătite. Așa cum Germania este unul dintre principalii parteneri comerciali și o importantă sursă de investiții pentru Moldova, autoritățile își propun să aprofundeze aceste legături economice.
„Liderii germani susțin aderarea Moldovei la UE, astfel încât cetățenii noștri să trăiască în pace, bună înțelegere și prosperitate. Aspirațiile noastre europene și reformele pe care le realizăm au fost o temă importantă a discuțiilor de azi. În acest context, l-am invitat pe Cancelarul federal Scholz la Chișinău să vadă pașii pe care îi facem în calea noastră de modernizare”, a declarat Președinta Maia Sandu.
Totodată, Președinta a subliniat că este la Berlin și pentru a transmite un puternic mesaj de recunoștință tuturor cetățenilor germani. „Țara lor ne-a fost alături în crizele din ultimii doi ani, oferind sprijin datorită căruia îmbunătățim calitatea vieții din Moldova, investim în infrastructură, avansăm reforme și consolidăm securitatea statului, astfel încât cetățenii noștri să fie în siguranță”, a conchis Maia Sandu.
Șefa statului și Cancelarul Olaf Scholz au susținut o conferință de presă comună. Aici sunt declarațiile de presă ale Președintei Maia Sandu.
Un tren a fost răsturnat de o tornadă în nordul Italiei
O tornadă produsă în Italia, joi seara, a răsturnat un tren de marfă în apropiere de Mantova, pe fondul vremii extreme care a făcut ravagii în nordul ţării, au anunţat vineri surse citate de ANSA.
Toate cele şapte vagoane ale trenului, fiecare cântărind 22 de tone, au fost răsturnate de tornadă la terminalul unei companii de furaje agricole din Borgo Mantovano. Vagoanele erau goale, transmite agerpres.ro.
„Este un miracol că nimeni nu a fost rănit”, a declarat primarul din Borgo Mantovano, Alberto Borsari.
Foto: Ministerul Culturii/ Facebook
