Pe unde va trece și cât ar putea costa autostrada Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa. Va ocoli regiunea transnistreană

Asociația Mondială a Drumurilor (PIARC) va finanța realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire a autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa, care va ocoli regiunea transnistreană.

Astfel Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a semnat împreună cu directorul Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan, Acordul de Cooperare cu Banca Europeană de Investiții prin intermediul căruia mecanismul european „Investiții în Conectivitate pentru Țările Parteneriatului Estic” (EPIC) finanțează realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire al autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa, scrie mold-street.com.

Coridorul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană

Potrivit MIDR, acesta este primul pas în construirea autostrăzii, ce reprezintă coridorul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană.

Studiul de prefezabilitate urmează să fie finalizat până în anul 2024, iar până la finalul anului 2025 va fi încheiat și studiul de fezabilitate. Documentele prevăd colectarea informațiilor și a datelor cu privire la situația actuală a infrastructurii rutiere, a intensității traficului planificat, evaluarea economică. De asemenea, vor fi definite punctele geografice și principalii parametri tehnici (lățime etc.) ai autostrăzii.

„Ne dorim cu toții ca acest proiect să se realizeze în termene cât mai restrânse, iar construcția să înceapă cât mai repede. În același timp, trebuie să fim conștienți că astfel de proiecte durează în timp”, a declarat ministrul, care a promis că autoritățile se vor mișca cât mai repede posibil că în următorii ani să fie parcurse celelalte etape: proiectarea, identificarea resurselor financiare, licitarea și inițierea lucrărilor.

Proiectul de construire a autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa este inclus în PlanulReconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+ și are o importanță națională strategică. Autostrada va conecta centrele economice și industriale regionale ale celor trei țări, va facilita comerțul și va contribui semnificativ la dezvoltarea economică și socială.

Se prevede că autostrada Iași-Ungheni – Chișinău – Odesa va conecta centrele economice și industriale regionale ale celor trei țări, va facilita comerțul, dezvoltarea economică și socială, iar Republica Moldova va fi mai aproape de UE, și la nivel de infrastructură.

Cât va costa și pe unde va trece

Conform unor estimări de acum doi ani ale experților IDEP, costul studiului de fezabilitate pentru acest proiect este de 10 milioane de euro pentru secțiunea Ungheni – Chișinău și 22 de milioane de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa.

Totodată, costul execuției proiectului se estimează la un miliard de euro pentru secțiunea Ungheni-Chișinău de 110 km și de 1,8 miliarde de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa de 190 km, din care 145 km pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă orașul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”, și va urma traseul drumului european E58, pe lângă localitățile Pârlița și Cornești.

După care, va urma traseul G88 (Vale Culii din raionul Ungheni) până la drumul M5 (cunoscută și sub denumirea de „betoncă”), ce leagă Bălțiul și Cernăuțiul de Chișinău și Tiraspol, urmând să treacă în dreptul capitalei pe lângă Cricova.

Ulterior, proiectul prevedea două posibilități de continuare a traseului autostrăzii – prin regiunea transnistreană (prin Bender și Tiraspol și postul vamal Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă), a doua variantă fiind cea mai probabilă.

Harta publicată de MIDR arată clar că traseul ales este cel care va ocoli regiunea transnistreană. Conform celor mai optimiste prognoze autostrada ar putea fi gata în 8 – 10 ani, deși inițial era preconizată în jurul anului 2030.

Putin a sosit în China. Este prima sa vizită în noul mandat prezidenţial

Liderul rus Vladimir Putin a sosit joi dimineaţă la Beijing, China fiind prima destinaţie externă a şefului statului rus după realegerea sa şi preluarea celui de-al cincilea mandat, relatează TASS citată de realitatea.md.

Putin se va afla în China în cadrul unei vizite de stat. Conform protocolului diplomatic, statutul de vizită de stat este cel mai înalt în gradaţia vizitelor externe.

Potrivit lui Iuri Uşakov, consilierul preşedintelui pentru afaceri internaţionale, China nu a fost aleasă întâmplător pentru prima deplasare externă a preşedintelui, ci este un răspuns la un gest similar de prietenie făcut anul trecut de liderul chinez Xi Jinping.

Vizita în China se va desfăşura în două etape. Preşedintele rus va vizita Beijingul şi Harbin. La Beijing, Putin se va întâlni cu omologul său Xi Jinping. Liderii vor purta discuţii oficiale, în format restrâns şi lărgit, precum şi discuţii informale faţă în faţă.

Şeful statului rus este însoţit de o delegaţie reprezentativă, din care fac parte cinci viceprim-miniştri, precum şi şefi ai agenţiilor economice, diplomatice şi de securitate, precum şi şefii Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară, al Căilor Ferate Ruse, al Rosatom şi al Roscosmos. În plus, Putin este însoţit de conducerea a 20 de regiuni ruseşti.

Kremlinul vrea să aprofundeze parteneriatul strategic pe care îl are cu China.

China şi Rusia au declarat un parteneriat „fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul cu doar câteva zile înainte de a trimite zeci de mii de soldaţi în Ucraina, declanşând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Alegând China pentru prima sa deplasare în străinătate de când a depus jurământul pentru un mandat de şase ani care îl va menţine la putere cel puţin până în 2030, Putin trimite un mesaj lumii despre priorităţile sale şi despre profunzimea relaţiei sale personale cu Xi, scrie Reuters. Într-un interviu acordat agenţiei chineze de ştiri Xinhua, Putin l-a lăudat pe Xi pentru că l-a ajutat să construiască un „parteneriat strategic” cu Rusia bazat pe interese naţionale şi pe o încredere reciprocă profundă. „Nivelul fără precedent al parteneriatului strategic dintre ţările noastre a fost cel care a determinat alegerea Chinei ca fiind primul stat pe care îl voi vizita după preluarea oficială a mandatului de preşedinte al Federaţiei Ruse”, a declarat Putin.

„Vom încerca să stabilim o cooperare mai strânsă în domeniul industriei şi al înaltei tehnologii, al energiei spaţiale şi nucleare paşnice, al inteligenţei artificiale, al surselor de energie regenerabilă şi al altor sectoare inovatoare”, a enumerat Putin.

Putin, în vârstă de 71 de ani, şi Xi, în vârstă de 70 de ani, vor participa la o seară de gală pentru a celebra 75 de ani de când Uniunea Sovietică a recunoscut Republica Populară Chineză, declarată de Mao Zedong în 1949.

Parlamentul ar urma să stabilească astăzi data alegerilor prezidențiale

Parlamentul ar urma să stabilească astăzi data alegerilor prezidențiale. Proiectul de hotărâre privind stabilirea datei de 20 octombrie pentru alegerile prezidențiale a fost înregistrat în Parlament de deputatul PAS, Veronica Roșca, scrie omniapres.md.

Anterior se anunțase că în această săptămână va fi decisă în Parlament dată referendumului constituțional, la fel în 20 octombrie.

Posesorii vehiculelor cu volanul pe partea dreaptă vor respecta noi condiții tehnice pentru a circula pe drumurile publice din țară

Posesorii vehiculelor cu volanul amplasat pe partea dreaptă vor respecta noi condiții tehnice pentru a circula pe drumurile publice din țară. Excepție de la regulă vor avea mașinile cu volanul pe dreapta aflate în trafic internațional.

Regulamentul Circulației Rutiere a fost ajustat în acest sens și prevede că:

Vehiculele care au volanul amplasat pe partea dreaptă nu pot circula pe drumurile publice ale Republicii Moldova, cu excepția vehiculelor aflate în traficul internațional în tranzit, dacă nu îndeplinesc cumulativ următoarele condiții tehnice:

a) sunt echipate cu oglinzi speciale, periscopice, care asigură o vizibilitate mai bună în partea stângă;
b) sunt echipate cu convertori pentru faruri, care să redirecționeze lumina farurilor pentru circulația pe partea dreaptă a părții carosabile în sensul de mers, cu excepția vehiculelor care permit adaptarea manuală și/sau automată a modului de direcționare a farurilor.

Traficul spre România, dinspre Republica Moldova și Ucraina, monitorizat cu ajutorul senzorilor din asfalt
Articolul anterior
Atenţionare de călătorie pentru Franța!
Articolul următor