Peste 200 de moldoveni, înșelați și exploatați în construcții în Franța. Venituri ilegale de peste 12 milioane euro. 40 de persoane, reținute

Procuratura Generală de comun cu Poliția Republicii Moldova prin Centrul pentru combaterea traficului de persoane și colegi din cadrul Tribunalului de la Lyon Franța, DIICOT România, cu cooperarea EUROPOL și EUROJUST, au participat la o amplă operațiune de destructurare a unei grupări criminale specializată în trafic de ființe umane, organizarea migrației ilegale, spălare de bași și fals de documente oficiale, documentarea căreia a durat aproape un an.

Investigațiile au fost declanșate în luna ianuarie a anului 2020, în baza informațiilor furnizate de Republica Franceză având  ca subiect investigarea unui grup criminal organizat, care acționa pe teritoriul Franței, specializat în exploatarea prin muncă a persoanelor,  preponderent originare  din Republica Moldova. Muncitorii ar fi exploatați la șantierele din diverse orașe franceze Lyon, Grenoble, Marsilia, Paris și altele, unde erau incluși la lucrări de izolare termică.

Din informațiile prezentate de partea franceză s-a determinat că gruparea criminală ar fi  exploatat peste 200 prezumate victime din Republica Moldova, iar  pentru  realizarea infracțiunii utilizau acte de identitate false,  în special românești, pentru a conferi un aspect legal activității cetățenilor noștri pe teritoriu statului de destinație, actele false fiind fabricate tot pe teritoriul Republicii Moldova.

Ținând cont de complexitatea cazului, aspectul transnațional, numărul făptuitorilor și a  prezumatelor victime a acestor infracțiuni,  precum și de faptul că era necesar de a fi destructurate celulele care produceau acte de identitate false eliberatele autoritățile competente ale țărilor UE, s-a decis ca urmărirea penală în acest caz  să fie instrumentată de către procurorii  Procuraturii Generale în comun cu ofițerii Centrului pentru combaterea traficului de persoane.  

Astfel, în cadrul reuniunii tripartite Franța, România și Republica Moldova, realizată cu suportul EUROPOL și EUROJUS de către colegii francezi a fost prezentat cazul și s-au trasat obiectivele pentru toate echipele, celei din Republica Moldova revenind sarcina de a stabili modus-operand a recrutorilor și transportatorilor victimelor traficului de ființe umane și pentru a  localiza și destructura celulele de falsificare a actelor.

Totodată,  s-a pus accent  pe faptul că este strict necesar să fie urmărite și puse sub sechestru bunurile obținute pe cale criminală.

În acest context, din luna februarie 2020 până în februarie 2022, toate trei echipe au desfășurat măsuri speciale de investigații fiind stabiliți participații la această grupare criminală organizată transnațională, începând de la organizatorul  grupării, un cetățean român stabilit în Franța și  finisând cu locul persoanelor  care produceau actele false în Republica Moldova precum și intermediarii.

Tot în această perioadă,  au fost efectuate  percheziții  la domiciliile suspecților, reținerea membrilor grupării criminale și sechestrarea bunurilor care se suspectă că au fost obținute pe cale infracțională.

În total, în faza activă și după aceasta au fost reținute mai mult de 40 de persoane, dintre care în Republica Moldova – 12 persoane, una fiind anunțată în căutare.

De asemenea, în rezultatul perchezițiilor a fost stabilit  profilul financiar a capului grupării. Acesta locuia într-o casă somptuoasă  în suburbia Parisului,  dispunând și de alte imobile, mai multe automobile, unele depășeau suma de 100 000 de euro. Ofițerii din România au depistat bunurile costisitoare ale organizatorului care se aflau pe teritoriul țării de origine (o casă la sol, mijloace de transport, conturi bancare pe numele figurantului și altor persoane interpuse pe care erau depozitate sume impunătoare de bani provenite aparent din surse criminale).

În Republica Moldova, la domiciliile figuranților, inclusiv cei care transportau persoane din republica Moldova spre Franța  și acte false, intermediarii dintre falsificatori de acte și transportatori dar și falsificatorii nemijlociți au fost depistate mai multe acte false, utilaj pentru falsificarea acestora, ștampile și blanchete necesare pentru falsificarea actelor, transferuri bancare din numele capului grupării criminale, pe numele transportatorilor despre care primul a indicat că au fost remise pentru a fi procurate acte false dar și mai multe bunuri costisitoare inclusiv apartamente procurate în perioada săvârșirii crimei dar și spații comerciale, automobile scumpe, bani în numerar și altele.

Numai la una dintre celulele de falsificatori au fost depistate 183 de ștampile a diferitor instituții de stat și private.

Din analiza purtătorilor de informații care au fost ridicați de la figuranți  s-a constatat preliminar că această rețea a falsificat mai mult de 10.000 acte,  printre care acte de identitate românești, permise de conducere moldovenești și eliberate de țările din spațiul, UE, pașapoarte a diferitor state din UE, diplome de studii a diferitor instituții, diverse certificate și adeverințe ș.a.

Potrivit Procuraturii Republicii Moldova, rețeaua criminală și-a început activitatea infracțională în anul 2015 și s-a desfășurat până în 2021, când a fost realizată operațiunea de succes, unde a fost realizată schema relațională a grupării criminale transnaționale și rolurile figuranților.

Capul grupării criminale este acuzat în Republica Franceză de săvârșirea a 8 infracțiuni printre care cea mai gravă de trafic de ființe umane și spălare de bani, crearea și utilizarea firmelor fantomă, procurarea și utilizarea actelor false, organizarea migrației ilegale.

De asemenea, soția acestuia are statut de învinuită, fiind acuzată în special de fraude fiscale și spălare de bani, totodată ținea evidența contabilă. În Franța sub acuzare au fost puse 14 persoane, dintre care cetățeni români,  francezi dar și moldoveni care aveau rolul de recrutare a victimelor și supravegherea acestora.

Suma veniturilor ilegale realizată de gruparea criminală din Franța a constituit peste 12 milioane euro.

În Republica Moldova suma estimativă a veniturilor obținute pe cale criminală este de peste 20 milioane de lei .

La moment, se desfășoară acțiuni de urmărire penală privind examinare a tuturor dispozitivelor care conțin informații electronice, audierea persoanelor care au procurat acte false și ridicarea acestora din circuit, realizarea investigațiilor financiare paralele ș.a.m.d.

De menționat că în cursul investigațiilor printre clientela persoanelor care a  falsificat acte și ștampile au fost stabiliți inclusiv angajați ai IGP.

Cauza penală în privința unui figurant care a recunoscut că prin intermediul său au fost falsificate cel puțin 250 acte false deja a fost remisă cu rechizitoriu în instanța de judecată fiind solicitat încasarea de la acesta a 100.000 lei doar cu titlul de venituri obținute pe cale infracțională.

Ca urmare a cooperării internaționale, s-a reușit  destructurarea schemei infracționale, atât pe teritoriu  Franței, Republicii  Moldova și România.  

În acest context, Poliția vine cu un mesaj către cetățeni asupra riscului procurării, transportării, deținerii și folosirii actelor false  pe teritoriul statelor străine,  unde actele vor fi folosite ca instrument de șantaj din partea traficanților de persoane.

De asemenea, Poliția recomandă că cetățenii care dispun de aceste acte false să le transmită organelor de drept, astfel fiind posibilă evitarea răspunderii penale, iar  persoanele care decid să săvârșească  astfel de infracțiuni,  riscă nu doar pedepse stabilite de normele Codului Penal ci și să le fie confiscate proprietățile care au fost obținute pe cale criminală.

E posibilă o împăcare între frații William și Harry?

Surse apropiate ale lui William și Harry au declarat că ambii frați și-au exprimat dorința de a-și repara relația. Prințul Harry și Prințul William au fost în aceeași încăpere la înmormântarea unchiului lor, Sir Robert Fellowes, săptămâna trecută. Alte surse au afirmat că stăteau la distanță unul de celălalt și nici măcar nu au discutat. Înmormântarea a avut loc aproape de domeniul regal Sandringham din Norfolk, scrie evz.ro.

O sursă a declarat la acea vreme că atât Prințul William, cât și Prințul Harry au fost prezenți, dar nu au vorbit unul cu altul în timpul ceremoniei. De asemenea, sursele au spus că există un singur lucru care poate repara relația lor – familia Spencer. „Toată lumea speră că ar putea exista o intervenție din partea lui Jane sau Charles Spencer care îi va aduce din nou împreună. Va dura ceva timp, dar pare o posibilitate”, a spus sursa.

O posibilă împăcare între William și Harry

Potrivit datelor, Prințul Harry a stat la casa din copilărie a Prințesei Diana în timpul ultimei sale vizite în Regatul Unit. Ducele de Sussex a stat cu unchiul său, Charles, Conte de Spencer, la casa familiei Spencer, Althorp House, Northampton. Prințul Harry și Prințul William s-au certat prima dată în jurul Crăciunului din 2018, când Harry a spus că William nu face suficient pentru a o include pe Meghan în Familia Regală.

Cu toate acestea, lucrurile au ajuns la un punct critic în 2020. Ducele și soția sa, Meghan Markle, au renunțat la rolurile lor regale și s-au mutat în Statele Unite. Mutarea lor în străinătate a fost urmată rapid de lansarea unei biografii a cuplului. Aceasta a fost urmată de un interviu cu Oprah Winfrey în care cuplul a făcut o serie de acuzații la adresa Familiei Regale.

A urmat apoi documentarul Netflix „Harry & Meghan” și acum cunoscuta lansare a autobiografiei lui Harry, „Spare”. În cartea sa, acesta a dezvăluit unele detalii despre fratele său, inclusiv că acesta l-ar fi împins la podea în timpul unei altercații. Harry a povestit și detalii despre o dispută între Meghan și Prințesa de Wales legată de rochiile de domnișoare de onoare.

Mutarea lui Harry în SUA

De la mutarea lor în Statele Unite, Meghan și Harry au făcut foarte puține vizite în Regatul Unit. Ducele de Sussex a vizitat Regatul Unit pentru a-și vedea tatăl, Regele Charles, în februarie anul acesta și din nou pentru Jocurile Invictus în mai. Cu toate acestea, ducele nu a putut să se întâlnească cu niciun membru al familiei sale în timpul celei din urmă vizite. Motivul din spate a fost o nepotrivire de program.  Meghan nu a fost văzută în Regatul Unit de la înmormântarea regretatei Regine din 2022.

Cu toate acestea, acest lucru s-ar putea schimba în curând, deoarece frații par să-și dorească să reia legătura apropiată. „Harry este deschis la reconcilierea cu fratele său. Știe că nu va fi o sarcină ușoară, dar este ceva ce poate fi realizat. William nu este împotriva unei reconciliere cu fratele său la un moment dat. Dar lucrurile ar trebui să înceapă de la zero. Un scenariu nou în care problemele din trecut nu ar trebui să fie menționate” a spus o sursă.

Alei cu bănci, spații verzi, locuri de parcare și iluminat moden. Cum se va transforma bd. Dacia din Capitală

Bulevardul Dacia din Capitală va suferi o transformare! S-a dat start lucrărilor de reabilitare pe tronsonul str. Cuza Vodă – str. Independenței, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Zona, care nu a beneficiat de intervenții sau lucrări de zeci de ani, urmează a fi schimbată la față, prin modernizări ca:

Aleile pietonale reabilitate

Mobilier urban modern

Spații verzi amenajate

Locuri de parcare extinse

Iluminat stradal modernizat

Pavaj tactil pentru persoanele cu deficiențe de vedere

Coborârea bordurilor la nivelul carosabilului

În plus, la intersecția str. Independenței cu bd. Dacia, va fi creat un scuar dedicat recreerii.

Peste 21 700 de moldoveni și-au anunțat intenția să voteze peste hotare

Înregistrarea prealabilă pentru alegerile din 20 octombrie s-a încheiat vineri, scrie tvrmoldova.md.

În total, 21 708 moldoveni și-au anunțat intenția să voteze într-o altă țară, transmite IPN. 

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, cele mai multe înregistrări prealabile anunțate – circa 8 238 – sunt pentru Federația Rusă. Urmează Italia, unde au și-au anunțat intenția de vot 2 499 de moldoveni. 

În Germania au anunțat că vor vota 1 997 de cetățeni ai Republicii Moldova, în Statele Unite ale Americii – 1 451, în România – 1 186, în Marea Britanie – 1 014, în Franța – 1 005, iar în Canada – 833. În celelalte țări, numărul de înregistrări este sub 800.

Înregistrarea prealabilă este unul dintre cele trei criterii folosite de Comisia Electorală Centrală pentru a decide numărul de secții deschise în străinătate. 

În ceea ce ține de votul prin corespondență, implementat în șase țări și pentru care înregistrarea prealabilă a fost obligatorie – numărul solicitanților este de 1 996. În SUA și-au anunțat intenția de a vota prin corespondență 1 087 de moldoveni, în Canada – 584, în Norvegia – 134, în Suedia – 93, în Finlanda – 72, iar în Islanda – 26.

La alegerile prezidențiale din anul 2020, au fost peste 52 de mii de înregistrări prealabile, iar pentru alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, s-au înregistrat prealabil peste o sută de mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare.

Furturi de proporții în două orașe din țară. Hoții au golit safeuri cu bani și magazine cu aur
Articolul anterior
Cât de contagioasă este tulpina Delta. Experți: este suficient un contact de 5-10 secunde
Articolul următor