Peste 30 de cadre didactice și-au depus demisia nemulțimite că trebuie să facă testele pe cont propriu

25/09/2021

News

Peste 30 de cadre didactice și-au depus demisia, 18 dintre ei, au plecat în semn de protest contra obligativităţii de a face teste pe cont propriu impuse de autorități.

Sistemul educațional rămâne fără profesori. Doar de la începutul acestui an școlar, peste 30 de cadre didactice și au depus demisia. 18 dintre ei, au plecat în semn de protest contra impunerii autorităților de a se testa la COVID 19 la fiecare două săptămâni din cont propriu. Președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos, a declarat că dacă ei nu vor fi auziți, ei se vor adresa organizațiilor internaționale pentru drepturile omului sau să iasă la proteste masive.

Ilegal și discriminatoriu, așa au catalogat sindicatele din Educație decizia autorităților de a-i impune pe profesorii nevaccinați anti-COVID să prezinte teste de două ori pe lună, pe care trebui să le achite din buzunarul lor. Mai mult, Ghenadie Donos consideră că această constrângere față de cadrele didactice este inadmisibilă.

GHENADIE DONOS, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei: „Noi ne-a adresat în mod repetat prim-ministrului cu rugămintea de a revedea punctul 6, să fie anulat. Așa cum 80% dintre profesori sunt imunizați, în comparație cu numărul total pe țară, care e mai mic de 30%, credem că această cifră ne permite să oprim această presiune asupra lor”.

Potrivit lui Donos, de la începutul anului de studii, 18 profesori au plecat din sistemul educațional în semn de protest față de obligativitatea vaccinării. Și asta pentru că nu au bani pentru a-și face teste de două ori pe lună din salariile de 3-4 mii de lei. Mai rău este faptul că în țară există deja un deficit de aproximativ 1800 de cadre didactice, iar, potrivit statisticilor, fiecareal patrulea învățător este pensionar.

GHENADIE DONOS, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei: „Este inadmisibil să ceri de la profesori să plătească pentru aceste teste. Ele trebuie să fie achitate din buget. Numărul celor care își dau demisia poate fi mai mare, dacă acest proces nu va fi oprit la timp”.

MIHAELA SLOVINEANU, director adjunct al Liceului Spiru Haret: „Este un drept constituțional și lucrul acesta ar trebui să rămână valabil. Cred că trebuie să se găsească o modalitate ca să fie modificat costul acestor teste pentru categoriile de populație care sunt obligate să se vaccineze și vândute sau puse la dispoziție cu un cost simbolic”.

Cele mai multe concedieri au fost înregistrate în școlile din raioanele Hîncești, Căușeni, Ștefan Vodă și Glodeni – regiuni unde, din cauza deficitului de cadre didactice, mai bine de jumătate dintre profesori lucrează în paralel la mai multe instituții de învățământ, spun sindicaliștii.

ANA CIMPOEȘU, președintele departamentului Federației Sindicale a Educației, raionul Hîncești: „În total, sunt nouă persoane care au demisionat, majoritatea sunt la vârsta de pensie. Acestea sunt persoane care din anumite motive nu se vaccinează, dar nici nu doresc să se testeze din banii proprii. La necesitatea de peste 100 de cadre didactice, în fiecare raion vin anual 5-6 cadre tinere. Nu este exclus că dacă situația rămâne la fel în continuare și cadrele didactice vor fi nevoite să se testeze din bani propriii, mergând cu transportul public din satul de baștină până la Hîncești, vor mai fi și alte demisionări”.

Astfel, Cimpoieș nu exclude că dacă situația va rămâne neschimbată, demisiile vor continua, în special în rândul profesorilor care fac navetă zilnic din satul de baștină până în orașul Hîncești. Primul demers sindicatele l-au expediat autorităților în data de 20 august, însă până acum nu au primit niciun răspuns.

ANASTASIA TABURCEANU, purtător de cuvânt al Guvernului: „Noi suntem în proces de examinare a acestei scrisori. Nu putem veni încă cu o reacție oficială la acțiunile de mai departe. Acesta este un proces care un pic o să mai dureze. Nu pot să vă zic o dată sau o oră exactă la care să dăm un răspuns oficial”.

Serviciul de presă al Ministerului Educației, Cristina Gonța, nu a răspuns la telefon pentru a ne oferi un comentariu la subiect. Potrivit lui Ghenadie Donos, sindicatele și profesorii sunt pregătite pentru o discuție cu autoritățile și speră că această etapă va fi depășită în curând. În cazul în care aceștia nu vor fi auziți, ei spun că se vor adresa organizațiilor internaționale pentru protecția drepturilor omului. Dacă nici atunci nu va fi un rezultat concret, sindicatele anunță că vor ieși la proteste.

sursa: www.tv6.md.

Început de aprilie cu înghețuri. Ce spun meteorologii și reprezentanții Ministerului Agriculturii

Luna aprilie vine cu înghețuri. Meteorologii anunță că săptămâna viitoare, teritoriul Republicii Moldova va fi traversat de un val de aer polar care ne va aduce vreme rece. Specialiștii spun că sunt riscuri de înghețuri în special în nordul țării, ce ar putea pune în pericol pomii înfloriți, scrie moldova1.md

Potrivit meteorologilor, în perioada 6-8 aprilie, temperaturile maxime vor scădea în medie cu opt grade. Noaptea, temperaturile vor oscila între zero și cinci grade cu plus. În nordul țării, sunt așteptate înghețuri, în condițiile în care se vor înregistra până la minus trei grade.

„Este o masă de aer care ne va influența în intervalul menționat anterior. Respectiv, această masă de aer este însoțită de un ciclon care va aduce precipitații în acest interval, iar din cauza temperaturilor scăzute, precipitațiile pot fi și sub formă de lapoviță în regiunile cu temperaturi mai negative”, spune șefa Secției Prognoze Meteo din cadrul SHS, Nadejda Stolear.

Potrivit specialiștilor, culturile de câmp nu vor fi afectate de valul de frig. Riscul persită însă în cazul pomilor fructiferi care sunt în perioada de vegetație, dar și plantațiilor viticole, în special celor cu soiuri timpurii.

„Copacii fructiferi pot fi în pericol dacă sunt în floare. Culturile de prima grupă, ovăzul, orzul, lucerna ele sunt rezistente, 5-7 grade sub zero pot să reziste. Nu am semănat sfecla de zahăr, nu sunt semănate culturile târzii, așa că pericol în această privință nu există”, menționează Boris Boinceanu, doctor în științe agricole.

Pentru a proteja livezile de înghețuri, agricultorii sunt îndemnați să ia măsuri de protecție. Este vorba despre fumegația, care presupune aprinderea de fumigene care emană fum și care la rândul lui împiedică scăderea rapidă a temperaturii aerului. O altă recomandare ar fi irigarea cu aspersiune în momentul înghețului, ceea ce permite formarea unei pelicule de gheață pe muguri sau flori.

„Statul subvenționează măsuri de combatere sau de prevenire a înghețurilor respective în plantațiile pomicole. Este vorba despre fligere care lucrează pe bază de gaz și motorină, sunt elice care lucrează pe bază de gaz și asigură până la șapte hectare această protecție”, afirmă secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în luna aprilie, temperaturile medii lunare ale aerului vor oscila între 9 și 11 grade Celsius.

Finlanda anunţă că va creşte cheltuielile pentru apărare, pentru că se simte ameninţată de Moscova. Kremlinul spune că Putin este deschis restabilirii legăturilor cu Helsinki

Finlanda, membră NATO, intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul de la Helsinki. Kremlinul susţine însă că preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii de a restabili relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, dar acuză conducerea de la Helsinki că a redus aceste relaţii „aproape la zero” după ce a aderat la NATO, relatează Reuters.

Finlanda, care împarte o graniţă de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO în 2023, iar Moscova – care invadase Ucraina în 2022, ceea ce a făcut Helsinski să renunţe la decenii de neutralitate – a catalogat la acea vreme decizia drept o greşeală istorică periculoasă.

Finlanda şi-a închis graniţa terestră cu Rusia în acelaşi an, acuzând Moscova că foloseşte imigraţia ca armă împotriva naţiunii nordice, o afirmaţie negată de Kremlin.

Guvernul finlandez a declarat anul trecut că prelungeşte pe termen nelimitat închiderea punctelor de trecere a frontierei terestre cu Rusia.

Luni, preşedintele finlandez Alexander Stubb – care a avertizat în mod repetat cu privire la necesitatea de a fi dur cu Rusia şi de a lua în serios ameninţarea pe care o reprezintă – i-a spus omologului său britanic Keir Starmer că Helsinki trebuie să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia la un moment dat. El a spus că momentul oricărei apropieri va depinde de momentul în care se va încheia războiul Rusiei în Ucraina, dar a spus că „nu se poate nega” că Rusia va fi întotdeauna vecinul Finlandei.

Întrebat despre comentariile lui Stubb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marţi că cele două ţări au avut legături puternice înainte ca Finlanda şi Suedia să se decidă să adere la NATO.

„Nu am avut niciun fel de probleme cu ei. A existat o cooperare reciproc avantajoasă. Companiile din cele două ţări au avut avantaje şi beneficii datorită acestei cooperări”, a declarat Peskov, dar a acuzat Helsinki şi Stockholm că acum „târăsc infrastructura militară NATO pe teritoriul lor”.

„Atât Finlanda, cât şi Suedia au preferat să reducă aceste relaţii practic la zero. Aceasta este, din păcate, starea tristă a relaţiilor noastre la care asistăm acum”, a spus el.

„Dar preşedintele Putin a spus în repetate rânduri că ţara noastră este deschisă să normalizeze relaţiile cu cei care doresc acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Suedia, ţara cu cel mai mare număr de buncăre din lume, investeşte aproximativ 10 mil. € pentru a-şi moderniza adăposturile antiatomice în următorii ”doi, trei ani”

Suedia anunţă că investeşte 100 de milioane de coroane suedeze (9,3 milioane de euro) în inspecţia, controlul şi renovarea adăposturilor atomice, după ce autorităţile au avertizat în mai multe rânduri că ţara este necesar să se pregătească de riscul unui război, relatează AFP.

Suedia – care are aproape 64.000 de adăposturi – este una dintre ţările cu cel mai mare număr de buncăre din lume.

Începând din 2024, Agenţia suedeză de Contingenţe Civile (MSB) şi-a intensificat inspecţiile şi controalele acestor adăposturi.

Suedia, care a devenit un stat membru NATO la începutul lui martie 2024, investeşte penttu a-şi îmbunătăţi capacităţile de funţcionare ale serviciilor de urgenţă în cazul unui conflict, consolida securitatea cibernetică şi completa stocurile de medicamente.

Un vast plan de modernizare a marilor adăposturi, capabile să găzduiască mii de persoane, este de asemenea în curs, a anunţat într-un comunicat, luni, MBS.

Aceste lucrări urmează să dureze ”doi, trei ani”, precizează agenţia.

”Până în prezent, au început lucrări la 25 dintre cele 80 de adăposturi speciale”, anunţea ea.

În 2025, MSB preconizează să continue o înlocuire a filtrelor în vederea îmbunătăţirii protecţiei de armamentul de război chimic şi radiologic.

În ianuarie, premierul Ulf Kristersson declara că Suedia nu se află ”în război, dar nici în pace”.

Această ţară nordică şi-a tăiat cheltuielile militare după Războiul Rece, însă a inversat această tendinţă după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Autorităţile suedeze şi-au reactivat conceput de ”apărare totală” în 2015 şi au intensifcat acest efort după invazia rusă a Ucrainei în 2022, numind un ministru al Apărării Civile, alături de ministrul Apărării, în vederea mobilizării întregii societăţi.