Peste 78 milioane tone recipiente din plastic se produc anual la nivel mondial, într-o industrie care valorează circa 198 miliarde dolari, şi doar o parte dintre acestea se reciclează, marea majoritate aruncându-se, conform BBC Mundo.
Deşeurile din plastic se găsesc în prezent în toate colţurile Planetei, de la îndepărtata Antarctica până în adâncurile oceanului. O serie de campanii şi posturi TV atrag atenţie asupra îngrijorării publice legate de această problemă. Drept răspuns, guverne, producători şi comercianţi au început să ia măsuri pentru a face faţă valului de deşeuri din plastic.
Peste 60 de ţări implementează legi destinate reducerii utilizării pungilor din plastic şi a altor produse de unică folosinţă din materiale similare. Din iulie, Vanuatu, o mică insulă din Pacificul de Sud, a devenit primul stat din lume care a interzis pungile de plastic şi recipientele din polistiren pentru alimente.
O serie de lanţuri de supermarketuri, inclusiv multinaţionalele Tesco şi Walmart, au promis să diminueze cantitatea de ambalaje din plastic în care îşi vând produsele.
Producătorii de băuturi răcoritoare Coca-Cola şi Pepsi, multinaţionala de alimente şi produse de curăţenie Unilever, producătorul de alimente Nestle şi compania de cosmetice L’Oreal s-au angajat, de asemenea, ca, până în 2025, toate ambalajele pe care le folosesc să fie reutilizabile, reciclabile sau degradabile.
Numai în Uniunea Europeană, mai mult de o treime din mâncarea care se vinde vine în pachete din plastic. Şi fiecare dintre cei 510 milioane rezidenţi produc aproximativ 31 de kilograme de deşeuri din plastic anual.
Un motiv pentru care plasticul este atât de prezent pe piaţă este capacitatea sa de a face mult din puţin: este nevoie de mai puţin material pentru a face o sticlă din plastic decât una din sticlă. În urmă cu 50 de ani, înainte ca revoluţia materialelor plastice să accelereze, majoritatea băuturilor se vindeau în ambalaje din sticlă. În prezent, aproape toate ambalajele sunt făcute din plastic rezistent denumit polietilen tereftalat – PET.
Însă, în momentul în care producătorul începe să transporte produsele în ambalaj din sticlă, atunci costul începe să crească. O sticlă din plastic pentru răcoritoare de 330 ml cântăreşte circa 18 grame, în timp ce o sticlă din sticlă poate cântări între 190 g şi 250 g.
Transportul băuturilor în ambalaje mai grele necesită cu 40% mai multă energie, producând mai multe emisii de dioxid de carbon şi crescând costul de transport de până la 5 ori pe sticlă.
„Vedem că albatroşii îşi hrănesc puii cu plastic”, afirmă Claire Waluda, ecologist British Research Antarctica, a cărei echipă monitorizează nivelurile de deşeuri din plastic în Georgia de Sud, „Orice lucru care poate reduce cantitatea de deşeuri din plastic din natură este un pas în direcţia corectă”.
sursa: www.agerpres.ro