În contextul în care cetățenii care revin în R. Moldova de peste hotarele țării sunt obligați să stea două săptămâni în carantină, o deputată PAS cere să fie anulată această restricție.
Astfel, Galina Sajin, a inițiat o petiție, care a fost semnată deja de peste 350 de oameni, scrie stiri.md.
Aceasta va fi adresată prim-ministrului Ion Chicu, prin ea cerându-se eliminarea obligației autoizolării timp de 14 zile pentru cetățenii Republicii Moldova care vin din statele cu rată mică de infectare cu COVID-19.
„Prin Hotărârea nr. 21 din 24 iulie 2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică a fost prelungită starea de urgență în sănătate publică pe teritoriul Republicii Moldova până pe data de 31 august 2020.
Prin aceeași hotărâre a fost menținută măsura autoizolării la intrare în țară: “Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare o perioada de 14 (paisprezece) zile în locurile determinate”.
Pe de altă parte, încă de la începutul lunii iunie, statele europene au început să relaxeze restricțiile pentru statele în care pandemia este gestionată bine și în care sunt puține cazuri de infectare cu covid-19 raportat la populație. Acele state au fost incluse în așa-numite “liste verzi”, iar pentru persoanele care vin din țările respective a fost exclusă măsura autoizolării. Astfel de practici au fost adoptate de România, Bulgaria, Ungaria, Austria, Italia, Franța, Germania ș.a.
Considerăm că, prin menținerea obligației de autoizolare timp de 14 zile la intrarea în țară pentru persoanele care vin din orice alt stat, drepturile noastre sunt limitate excesiv. Crearea listei verzi este o soluție optimă și pentru Republica Moldova, care corespunde riscurilor existente, având în vedere rata mică de infectare cu COVID-19 în alte state și situația mult mai bună decât în Republica Moldova”, susține autoarea petiției.
Astfel, deputata Galina Sajin și semnatarii solicită:
– elaborarea unei liste verzi a statelor care gestionează bine pandemia și au puține cazuri de infectare cu COVID-19;
– introducerea excepției de la măsura autoizolării timp de 14 zile pentru cetățenii Republicii Moldova care vin din statele incluse în lista verde. Petiția poate fi semnată aici!
39 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, cel mai mare dezastru din istoria omenirii
Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații sub formă de radioizotopi gazoși, poluând radioactiv zona înconjurătoare și afectând grav sănătatea angajaților centralei, dar și a populației civile.
Accidentul nuclear de la centrala atomică din Cernobîl este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite ca fiind „cel mai grav dezastru ecologic din istoria omenirii”.
Ce s-a întâmplat pe 26 aprilie 1986
Înaintea dezastrului, în dimineața zilei de 25 aprilie 1986, reactorul numărul 4 de la Cernobîl fusese programat pentru oprire, în vederea unor lucrări de întreținere. În acest context, era planificat și un test menit să verifice capacitatea generatorului turbinei de a produce suficientă energie electrică pentru a alimenta sistemele de siguranță ale reactorului în caz de oprire bruscă.
Pregătirile pentru experiment au început pe lumină, în cursul aceleiași zile, iar puterea reactorului a fost redusă, treptat, până la aproximativ 51% din capacitate.
Însă coordonatorul rețelei electrice din Kiev a solicitat amânarea reducerii complete a producției pentru a susține consumul ridicat din orele de vârf ale serii. Astfel, testul a fost amânat până în tura de noapte.
Abia la ora 23:00, pe 25 aprilie, s-a permis continuarea opririi reactorului și reluarea testului. Conform planului, reactorul urma să fie coborât de la o capacitate nominală de 3,2 GW până la un nivel de 0,7-1 GW, prag considerat minim pentru desfășurarea experimentului în condiții acceptabile. Însă reducerea puterii s-a produs prea rapid, iar reacțiile din interiorul miezului au fost dezechilibrate.
S-a acumulat o cantitate semnificativă de xenon-135, un produs de fisiune cu proprietăți puternic absorbante de neutroni, care a dus la o scădere și mai accentuată a reactivității, coborând nivelul de putere până la aproximativ 30 MW, adică sub 5% din cât era necesar.
În necunoștință de cauză, pentru a compensa această scădere, operatorii au retras o parte semnificativă din barele de control, încălcând astfel reglementările stricte de siguranță. Chiar și așa, reactorul abia a atins 200 MW, mult sub pragul minim pentru test, dar echipa a decis să continue.
La ora 01:05, în cadrul experimentului, au fost pornite pompele de apă acționate de turbină, mărindu-se debitul peste limitele admise. Până la 01:19, acest debit a continuat să crească, iar apa, acționând ca moderator și absorbant de neutroni, a amplificat instabilitatea sistemului.
Într-un gest de urgență și eroare, au fost retrase simultan prea multe bare de control.
La ora 01:23 și 58 de secunde, reactorul a ieșit de sub control. O explozie violentă a zguduit clădirea, aruncând în aer acoperișul reactorului și deschizând porțile unei catastrofe nucleare fără precedent. Un nor de precipitații radioactive a fost purtat de vânt spre vestul Europei, traversând Ucraina, Belarus, Rusia, și ajungând până în Peninsula Scandinavă, Polonia, Cehoslovacia, Austria și sudul Germaniei. Suprafețe întinse din Ucraina, Belarus și Rusia au rămas și ele grav contaminate.
CHERNOBYL, UKRAINE – MARCH 17: A view from Chernobyl as Ukrainian soldiers visit the 30-kilometer exclusion zone surrounding the Chernobyl nuclear power plant and the town of Pripyat where thousands of people who once worked at the nuclear power plant live, in Chernobyl, Ukraine on March 17, 2024. The traces of the explosion at the Chernobyl Nuclear Power Plant, the scene of the world’s biggest nuclear disaster, still bear the traces of the explosion 38 years later. Pripyat, which was established in 1970 for Chernobyl Nuclear Power Plant workers and abandoned after the disaster, resembles a ghost town. While the accident that took place on April 26, 1986 at the plant 110 kilometers away from Kyiv, remains in the memories, the consequences of the accident are still being discussed on the international agenda. Gian Marco Benedetto / Anadolu/ABACAPRESS.COM,Image: 860348614, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no
Urmările dezastrului de la Cernobîl
Accidentul de la Cernobîl a eliberat în atmosferă o cantitate de radiații toxice de aproximativ 400 de ori mai mare decât cea degajată de bomba atomică aruncată asupra Hiroshimei.
În primele zece ore de la explozie, pompierii au intervenit în încercarea disperată de a stinge incendiul și de a limita dispersarea materialelor radioactive.
Au pompat apă în miezul reactorului, folosind-o ca agent de răcire. Însă această soluție s-a dovedit ineficientă, iar încercarea a fost în cele din urmă abandonată.
Între 27 aprilie și 5 mai, peste 30 de elicoptere militare au survolat reactorul în flăcări, aruncând de sus peste 2.400 de tone de plumb și 1.800 de tone de nisip, într-o tentativă de a izola zona fierbinte.
Paradoxal, aceste eforturi au avut efectul contrar: materialele turnate au contribuit la creșterea temperaturii în interiorul reactorului, amplificând degajarea radiațiilor.
Temperatura a ajuns să se dubleze, la fel și intensitatea contaminării radioactive. Abia la data de 6 mai, focul și emisiile de radiații au fost aduse sub control, odată cu răcirea miezului reactorului prin injectarea de azot.
Peste 2.500 de km pătrați de teritoriu au fost izolați în zona de excludere, pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei
La 36 de ore de la producerea accidentului, cei aproximativ 45.000 de locuitori ai localităţii Pripiat au fost evacuaţi cu autobuzele, iar oraşul a rămas nelocuit.
Până la data de 5 mai, toţi cei care trăiau pe o rază de 30 km în jurul reactorului avariat au fost nevoiţi să îşi abandoneze locuinţele. În decurs de zece zile au fost evacuate aproximativ 130.000 de persoane din 76 de localităţi aflate în această regiune.
Teritoriul respectiv a fost declarat “zonă de excludere” şi era necesar un permis special pentru a putea pătrunde în acest perimetru. Conform estimărilor, o suprafață de aproximativ 17 milioane de kilometri pătrați din Belarus, Rusia și Ucraina a fost contaminată cu radiații în urma accidentului.
În total, 19 regiuni au fost afectate, cu un impact deosebit de grav asupra zonelor din jurul orașelor Bryansk, Kaluga, Tula și Orel.
În ciuda interdicțiilor oficiale și a pericolului latent, cel puțin 800 de persoane, majoritatea vârstnici, s-au întors în satele lor parasite.
Dincolo de dimensiunea umană a tragediei, dezastrul de la Cernobîl a lăsat urme adânci și asupra mediului înconjurător. Studiile ulterioare au evidențiat impactul devastator al poluării radioactive asupra întregii biosfere: de la animalele domestice la cele sălbatice, de la păsări și pești până la vegetație, arbori, ba chiar până la nivelul microscopic al bacteriilor și virusurilor, toate formele de viață au fost afectate.
După ani de negocieri internaționale, Ucraina a acceptat, la 15 decembrie 2000, închiderea ultimului reactor funcțional de la Cernobîl, reactorul nr. 3, în schimbul unui sprijin financiar internațional în valoare de 2,3 miliarde de dolari.
Reactorul nr. 2 fusese oprit încă din 1991, în urma unui incendiu izbucnit în compartimentul turbinelor, iar reactorul nr. 1 fusese închis în 1996, ca urmare a unui memorandum semnat cu Grupul celor Șapte (G7).
Astăzi, la 39 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, viaţa îşi urmează cursul normal, iar împrejurimile au fost catalogate drept ,,zonă de excludere”.
Deputatul Vasile Bolea și-ar fi agresat soția. Unul dintre copii ar fi sunat la 112
Deputatul Vasile Bolea și-ar fi agresat soția. Conform surselor Ziarului de Gardă, unul dintre copiii deputatului ar fi apelat la 112, spunând că „mama este agresată de tata”. Oamenii legii au intervenit. Cazul ar fi avut loc în seara zilei de vineri, 25 aprilie.
Vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman a confirmat, făcând referire la informațiile oferite de IGP, inclysiv că în acest caz a fost emis un ordin de restricție de urgență.
Donald Trump dă asigurări că Rusia şi Ucraina sunt foarte aproape de un acord și vrea „o întâlnire la niveluri foarte înalte”
Preşedintele Donald Trump spune că Rusia şi Ucraina sunt „foarte aproape de un acord” care ar pune capăt războiului şi face apel la cele două părţi să se întâlnească „la niveluri foarte înalte”, scrie adevărul.ro
„O zi bună în discuţii şi întâlniri cu Rusia şi Ucraina. Acestea sunt foarte aproape de un acord, iar cele două părţi ar trebui să se întâlnească acum, la niveluri foarte înalte, pentru a-l încheia”, a scris el pe Truth Social după ce a aterizat la Roma, înainte de funeraliile papei.
„Majoritatea punctelor majore sunt convenite. Opriţi vărsarea de sânge, ACUM. Vom fi acolo unde este necesar pentru a facilita SFÂRŞITUL acestui război crud şi fără sens”, a adăugat preşedintele.
Postarea lui Trump vine după ce unul dintre emisarul Steve Witkoff s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova.
