Piața imobiliară din Moldova a intrat în pauză

Piața imobiliară din Republica Moldova în acest an a intrat în pauză. Se înregistrează o stagnare a prețurilor, scăderi ale volumului de vânzări și de lucrări. Proiectele noi imobiliare au scăzut foarte tare. Și anul viitor piața imobiliară riscă să fie într-o situație la fel de proastă. Declarații în acest sens a făcut expertul Veaceslav Ioniță, scrie agrotv.md.

Expertul a spus că de un an Agenția Servicii Publice nu mai publică datele privind tranzacțiile de vânzare-cumpărare sau alte tranzacții, relevante, legate de imobile și a făcut apel către prim-ministru, Natalia Gavrilița, și către mass-media, să solicite publicarea acestor date așa cum s-a întâmplat până în trimestrul II din 2021. „Piața imobiliară este cea mai mare din Republica Moldova. 70% din toată avuția moldovenilor este în imobile. 25% dintre toate creditele acordate de către bănci sunt pentru imobile și să nu fie publicate datele privind tranzacțiile imobiliare este un lucru trist. Din această cauză, pentru analiza dată am utilizat date indirecte, oferite de către Biroul Național de Statistică, Banca Națională și de către cei mai mari operatori de pe piața imobiliară”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în domeniul imobiliar s-au conturat șapte tendințe clare: 1) se înregistrează o reducere puternică a locuințelor date în exploatare, inclusiv în municipiul Chișinău. Ultima dată un număr atât de mic de locuințe, care au fost date în exploatare, a fost în 2014. Una dintre cauze ar fi faptul că mai riguros sunt verificate locuințele; 2) s-a redus, față de anul trecut, cu cel puțin 35%, volumul lucrărilor construcțiilor rezidențiale; 3) proiectele imobiliare noi, deși nu există cifre concrete, dar din discuția cu cele mai mari companii imobiliare, reiese că este de cel puțin 50% căderea. Astfel, ecoul adevăratei crize ar urma să fie în 2023 când piața imobiliară nu va oferi apartamente noi; 4) după o creștere bruscă a prețurilor, acum se înregistrează o stagnare. După zece ani de cădere, în 2021 și 2022 au crescut prea brusc, iar acum s-au blocat, pentru jumătate de an; 5) procurarea de apartamente noi s-a redus de cel puțin trei ori în acest an, dar și 6) tranzacțiile imobiliare semnificativ; 7) scumpirea banilor a descurajat puternic piața ipotecară. În prezent numărul persoanelor care i-au credite ipotecare și procură apartamente a scăzut enorm, iar cei care i-au credite și procură apartamente noi a scăzut și mai tare. Multe credite ipotecare care se i-au se i-au pentru locuințe de mâna a doua.

Expertul a mai remarcat că în 2021 piața imobiliară a fost cu 65% mai mare față de 2015. Din 2017 și până în 2018 au fost trei ani de stagnare, iar anii 2019, 2020, și în special 2021, au fost ani în care s-au luat cele mai multe împrumuturi și care au ridicat piața imobiliară în sus. În acest an, din cauza războiului, a incertitudinii pe fundalul crizei, este o scădere de cel puțin 35%, iar companiile de construcție spun că această căderea va fi cu mult mai mare, chiar de 50%. „Anul trecut s-a ajuns, în valoare anuală, la 8,6 miliarde de lei volumul lucrărilor de construcție. În acest an, la sfârșitul trimestrului II – 7,4 miliarde de lei. Acest lucru arată că piața este într-o stagnare”, a remarcat expertul.

Potrivit analistului economic, în prima jumătate a anului curent s-a înregistrat cel mai mic număr de locuințe dat în exploatare, din 2014 și până acum, fenomen care arată că piața imobiliară a luat o pauză din cauza crizei, plus exigențele privind darea în exploatare a locuințelor. Totodată, dacă anul trecut creditele ipotecare creșteau lunar cu aproape 300 de milioane de lei, în primele șapte luni ale anului curent rata de îndatorare a populației este de două ori mai mică. Între anii 2010-2017 portofoliul de credite pentru ramura construcției era la nivel de până la 10%. În prezent s-a ajuns la 23%.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2008 prețul unui metru pătrat de apartament, în mediu, era de 867 de euro. Acum, este, în mediu, de 758 de euro. Al apartamentelor noi este de circa 900 de euro, iar al celor de mâna a doua – 690 de euro. „Moldovenii cumpără circa 20% apartamente noi, restul, la mâna a doua. Dacă în 2006 trebuia să lucreze 43 de ani ca să cumpere un apartament, în 2020 s-a ajuns la 9,9 ani, iar în prezent este de 10,4 ani. Avem o ușoară îngreunare și este legat de faptul că prețul apartamentelor a crescut mai repede în ultimii doi ani decât veniturile”, a explicat expertul.

Economistul a mai opinat că în 2008 unei familii îi erau necesare trei salarii în fiecare lună ca să plătească ipoteca. În 2020 și 2021 – doar un salariu al familiei. Acum povara a crescut și este necesar de luat circa 20% din celălalt salariu al familiei.

În opinia expertului, chiar dacă acum apartamentele s-au scumpit, totuși nu au ajuns încă la nivelul anului 2008. Între timp, salariile moldovenilor s-au ridicat considerabil, iar în prezent accesibilitatea unui apartament este de 4-5 ori mai mare decât a fost acum 15 ani. Datorită dobânzilor mici moldovenii s-au împrumutat și au procurat apartamente prin ipotecă. Însă, în acest an creșterea dobânzilor, incertitudinea ce se întâmplă pe piață, plus creșterea prea bruscă a prețurilor din anul trecut, a speriat oamenii și a afectat puțin piața. „Ramura construcției din păcate în acest an trece printr-o criză destul de profundă. Volumul de lucrări scade dramatic. Anul viitor riscăm să avem o situație și mai grea deoarece lucrări noi în acest an practic nu se fac”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Noi facilități și scutiri pentru moldoveni, de la 1 ianuarie: Schimbări majore la impozitul pe venit

De la 1 ianuarie au intrat în vigoare modificări importante la Codul Fiscal, care aduc beneficii directe pentru cetățeni prin scutiri și facilități suplimentare. Aceste măsuri vizează atât ajustarea veniturilor neimpozabile, cât și extinderea categoriilor de cheltuieli deductibile. Scopul acestor schimbări este sprijinirea familiilor și a contribuabililor în contextul creșterii prețurilor și adaptării la noile condiții economice.

IPN informează că printre principalele noutăți se numără majorarea scutirilor pentru persoanele fizice. Scutirea personală a crescut de la 27 000 la 29 700 de lei pe an, iar pentru cei care întrețin copii, suma dedusă a fost majorată de la 9 000 la 9 900 de lei pentru fiecare copil. De asemenea, persoanele care întrețin copii cu dizabilități beneficiază acum de o scutire anuală de 21 780 de lei.

Aceste ajustări sunt menite să reducă povara fiscală pentru familiile din Moldova și să sprijine financiar persoanele aflate în situații vulnerabile.

În plus, au fost introduse noi deduceri fiscale, care permit contribuabililor să își reducă impozitele pe venit. Printre acestea se numără deducerea cheltuielilor pentru educația copiilor, asigurările de sănătate sau de viață, precum și dobânzile pentru creditele destinate achiziției primei locuințe. Aceste deduceri sunt calculate în limita unui salariu mediu lunar pe economie pentru fiecare categorie. În cazul locuințelor achiziționate în coproprietate, dreptul la deducere este acordat fiecărui coproprietar proporțional cotei sale de participare.

Modificările aduc și clarificări în privința veniturilor neimpozabile. De exemplu, persoanele care înstrăinează un autoturism deținut cel puțin trei ani nu vor mai plăti impozit pe venitul obținut din această tranzacție. În același timp, dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat și obligațiunilor emise de autoritățile locale au fost incluse în lista veniturilor scutite de impozitare.

O altă noutate este tratamentul fiscal al programelor de stimulare pe termen lung, cunoscute sub denumirea de „stock-option plan”. Acestea le permit angajaților să achiziționeze titluri de participare la prețuri preferențiale sau să le primească gratuit, în condiții speciale. Veniturile obținute în acest context sunt considerate neimpozabile dacă respectă cerințele stabilite de Guvern.

Pentru persoanele juridice, modificările includ extinderea dreptului de aplicare a metodei de amortizare accelerate. Aceasta le permite să deducă fiscal până la 50% din valoarea mijloacelor fixe în primul an de utilizare, reducând astfel costurile de exploatare și stimulând investițiile în infrastructură și tehnologii moderne.

Aceste schimbări vin să sprijine contribuabilii, atât persoane fizice, cât și juridice, oferindu-le mai multe instrumente pentru gestionarea eficientă a obligațiilor fiscale. Totodată, ele reflectă un efort al autorităților de a crea un mediu fiscal predictibil și adaptat nevoilor populației.

Contribuabilii sunt încurajați să consulte prevederile în detaliu pentru a beneficia pe deplin de noile facilități.

Iluminatul stradal va fi stins în regiunea transnistreană

Iluminatul stradal în localitățile din regiunea transnistreană va fi deconectat la ora 20:00, din cauza crizei energetice, anunță administrația de la Tiraspol. Sectoarele de drum periculoase și cele mai importante noduri rutiere vor fi iluminate până la miezul nopții, transmite IPN.

Așa zisul minister al dezvoltării economice a aprobat programul de aprindere a iluminatului stradal pe teritoriul regiunii, potrivit căruia luminile vor fi aprinse de la 16:30 și stinse la ora 20:00.

Economisirea energiei electrice prin reducerea iluminatului stradal a început în regiunea transnistreană acum o zi, iar pentru că experții le-au calificat drept eficiente, este posibil ca deconectarea iluminatul stradal să fie necesar pentru o perioadă mai îndelungată. „Există mai multe opțiuni: fie pentru a limita consumatorii casnici, fie pentru a reduce consumul de iluminat stradal”, a adăugat așa zisul minister al dezvoltării economice din regiune.

La 3 ianuarie, începând cu ora 18.00, localitățile din regiunea transnistreană au început să fi deconectate pe ore. Pentru asta, regiunea transnistreană a fost împărțită în 16 grupuri, respectiv vineri în localitățile din patru grupuri a fost întreruptă furnizarea energiei electrice. Potrivit responsabililor, imediat ce a fost deconectată lumina în localitățile dintr-un singur grup, sarcina electrică a fost imediat redusă. Tiraspolul, Benderul și Slobozia consumă cea mai multă energie electrică.

Vacanța elevilor din regiunea transnistreană se prelungește până pe 20 ianuarie

Elevii din regiunea transnistreană vor rămâne acasă mai mult decât era planificat inițial. Aceștia vor reveni la cursuri pe 20 ianuarie și nu pe 9 ianuarie. Decizia a fost anunțată de așa-numitele autorități ale regiunii, în contextul dificultăților legate de aprovizionarea cu energie electrică și termică, scrie Moldova 1.

Criza energetică din regiune a dus și la întreruperi de curent frecvente, inclusiv luni dimineață, între orele 8:00 și 12:00, conform unui nou grafic publicat. Situația complicată este alimentată de refuzul Gazprom de a livra gaze naturale către regiune, ceea ce a generat o serie de consecințe grave pentru locuitorii malului stâng al Nistrului.Amintim că locuitorii din regiunea transnistreană au rămas fără gaze naturale și energie termică începând cu 1 ianuarie.

Un avion a fost la un pas să decoleze după ce o fotografie revoltătoare a fost trimisă prin AirDrop pasagerilor
Articolul anterior
Victimele ambtoziei! Peste 600 de persoane s-au adresat la medici cu complicații
Articolul următor