Povestea emoţionantă a unei moldovence care a apărut dintr-o dragoste interzisă şi şi-a cunoscut tatăl abia peste 29 de ani

O tânără care a apărut dintr-o iubire ascunsă și și-a cunoscut tatăl abia peste 29 de ani ne-a mărturisit povestea ei.

Oxana Onica, o tânără originară din Republica Moldova, dar stabilită de 8 ani în Germania, a decis să împărtăşească povestea ei cititorilor unica.md pentru a-şi exprima bucuria nemărginită că şi-a găsit tatăl, de existenţa căruia nu a ştiut multă vreme, şi pe care l-a cunoscut abia peste 29 de ani… Dar şi pentru a le da o lecţie celor care încă mai poartă ranchiună faţă de persoanele care le-au dat viaţă şi nu comunică cu ele din anumite motive sau din vina unor împrejurări…

„Povestea de dragoste dintre mama şi tatăl meu, Elena şi Alexandru, a început cu ani în urmă. A fost o iubire interzisă şi ascunsă de ochii lumii pentru a nu fi judecaţi, întrucât ambii aveau la acel moment familii şi câte doi copii. Erau cumetri, dar aşa s-a întâmplat că între ei s-a înfiripat o dragoste pătimaşă şi o idilă care a durat aproape 2,5 ani. Din această iubire am apărut eu.„, ne-a dezvăluit tânăra, care abia când a ajuns la vârsta adolescenţei urma să afle adevărul.

Când a apărut pe lume, mama ei i-a comunicat celui care i-a fost amant că din dragostea lor s-a născut Oxana. Era a treia fetiţă a Elenei. Alexandru a apucat doar câteva clipe să o ţină în braţe, pentru că la scurt timp după ce a refuzat să-şi urmeze iubita, femeia şi-a luat cele trei copile şi a plecat din Chişinău, la ţară, departe de gurile rele ale lumii şi de soţul cu care nu se mai înţelegea. De atunci s-a rupt totul, iar Alexadru nu şi-a mai văzut mezina…

La despărţire, bărbatul i-a dăruit iubitei sale un pandativ, care abia peste ani după moartea acesteia, a ajuns în mâinile fiicei sale. Oxana avea doar 13 ani când ea şi surorile ei au rămas orfane de mamă. Cele două i-au dat bijuteria şi tot ele au fost cele care i-au povestit despre faptul că a apărut pe lume dintr-o relaţie extraconjugală a mamei lor.

„Eram la vârsta adolescenţei, dar chiar şi aşa, prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost: „Dar oare mai trăieşte?”, ne-a povestit Oxana în interviul oferit pentru unica.md.

Au urmat cei mai apăsători ani în care a tot chinuit-o gândul să-l caute, tachinată, de cealaltă parte, de cei care îi afirmau să nu o facă: „La ce bun dacă nu s-a interesat o viaţă de tine?”

„În fiecare clipă a vieţii mele eram cu gândul la el… Mă gândeam tot timpul că trebuie să-l caut. Vroiam să fie mândru de mine…”, ne-a mărturisit Oxana.

Abia când şi-a întemeiat propria familie şi a devenit şi ea mamă, a înţeles ce înseamnă să fii părinte, lucru care a determita-o să înceapă căutările. Cu un simplu „search” pe Facebook a găsit câteva persoane cu numele Alexandru Talmazan, iar în ochii unuia dintre ei s-a văzut pe ea.

„Am trăit cele mai mari emoţii din viaţa mea. Era tatăl meu, nu aveam nicio îndoială pentru că m-am văzut pe mine... Punctul de legătură dintre noi a fost chiar o nepoată a lui. Ea i-a dat numărul meu de telefon, iar el m-a sunat chiar a doua zi dimineaţă. Dincolo de receptor am auzit cuvintele pe care le-am aşteptat o viaţă: Oxana, sunt tatăl tău, Alexandru...”

Prima lor discuţie a durat trei ore. S-a întâmplat acum un an, iar pentru că pandemia, dar şi alte circumstanţe, au fost un impediment pentru Oxana să vină imediat în ţară, mai ales că şi fetiţa ei este prea mică, cei doi încă nu s-au văzut decât virtual.

Am descoperit că avem foarte multe în comun. Nici nu avem nevoie să facem testul ADN.”, ne-a spus fericită Oxana.

Echipa unica.md a luat legătura şi cu tatăl Oxanei. El ne-a făcut unele dezvăluiri din frumoasa poveste de dragoste pe care a trăit-o în tinereţe, iar pe toată durata discuţiei a avut doar cuvinte frumoase la adresa celei care i-a fost iubită…

„Mă simt vinovat, dar mă bucur nespus că ne-am găsit chiar şi după 29 de ani. Este o viaţă de om… Am trăit cu iubita mea o dragoste sinceră, plăcută şi reciprocă. Era o fiinţă extraordinară. Oxana a moştenit sufletul ei bun, de aceea a găsit puteri să mă ierte. Mă bucur că am o fiică minunată şi sunt nerăbdător să o cunosc pe ea şi familia ei.”, ne-a mărturisit extrem de emoţionat dl. Alexandru, tatăl Oxanei.

Tatăl Oxanei: Alexandru Talmazan

Recent, dl Alexandru Talmazan a împlinit 62 de ani, iar fiica pe care şi-a recăpătat-o recent i-a făcut o surpriză frumoasă. Vă invităm să urmăriţi momentele emoţionante surprinse de o echipă de curierat.

Eu l-am iertat pe tatăl meu şi i-am oferit şansa să-mi fie părinte, chiar şi acum când are 62 de ani, pentru că niciodată nu-i târziu. Acum el face parte din viaţa mea şi sunt norocoasă că am cel mai perfect tată şi trăiesc aceste emoţii frumoase. Tatăl meu este un om minunat, iar eu mi-am dat seama de ce mama a iubit un asemenea bărbat.„, ne-a spus Oxana în încheierea interviului oferit pentru unica.md.

Totodată, tânăra a ţinut neapărat să vină cu un mesaj în adresa celor care din anumite motive nu comunică cu persoanele care le-au dat viaţă sau nici măcar nu le-au cunoscut vreodată.

„Viaţa este prea scurtă pentru a o irosi în aşteptare. Dacă aveţi dorinţă mare aşa cum am avut şi eu, gândiţi-vă la părinţi şi nu ascultaţi de nimeni. Până la urmă, de la ei a pornit viaţa voastră. Fiţi puternici, mergeţi până la capăt. Le doresc tuturor să-şi găsească liniştea pentru a fi fericiţi.”

Iar eroina noastră este fericită că şi-a găsit liniştea, fie că, deocamdată, doar de la distanţă. Noi vom fi în aşteptarea happy end-ului acestei poveşti, care încă urmează să aibă loc.

Dacă ai şi tu o poveste unică, care merită să o cunoască lumea, nu ezita să ne laşi un mesaj pe pagina de Facebook a revistei noastre…

O mașină de poliție și un troleibuz s-au lovit în centrul Capitalei

Un accident rutier a avut loc astăzi, 1 aprilie, în centrul Capitalei.

Mai exact, incidentul s-a produs la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mihai Viteazul, transmite info1.md.

În accident a fost implicată o mașină de poliție și un troleibuz.Din fericire, nu au fost înregistrate victime.

VIDEO// Ucrainenii au distrus un buncăr rusesc

Aviația ucraineană a publicat pe rețelele sociale o înregistrare video cu distrugerea, de către un avion MiG-29, a unui buncăr al armatei ruse din regiunea Herson. Conform surselor pro-ucrainene atacul a vizat un număr neprecizat de ofițeri superiori ruși, scrie digi24.ro

„Forțele aeriene ucrainene au lovit un post de comandă subteran al rușilor. Ținând cont că acest gen de fortificații relativ sofisticate sunt destinate ștabilor și nu răcanilor, putem presupune fără teama de a greși că în interior se aflau niște ofițeri de rang înalt în momentul exploziei”, a comentat respectiva înregistare de pe X/Twitter un utilizator pro-ucrainean.

Avionul MiG-29 ucrainean a lansat asupra buncărului o bombă de precizie GBU62 JDAM cu rază lungă, prevăzută cu kit de planare.

Imaginile atacului ucrainean asupra buncărului rusesc au fost geolocalizate în apropiere de satul Neciaeve, regiunea Herson.

A scăzut forța de muncă în 2024

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)2”, în anul 2024, forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel:

  • populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii de persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul 2023;
  • rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în scădere cu 0,6 p.p. față de nivelul anului 2023.

Ponderea femeilor în cadrul forței de muncă a fost de 51,0%, fiind ușor superioară celei a bărbaților, de 49,0%. De asemenea, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost de 50,3%, depășind puțin ponderea celor din mediul urban, de 49,7%.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 44,5% (în 2023 – 45,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 47,7%, în comparație cu femeile – 41,7%. Ratele respective pe medii au constituit 51,2% în mediul urban și 39,3% în mediul rural.

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a constituit 59,1%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în 2023 – 58,4%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 60,9% pentru bărbați față de 57,5% pentru femei și, respectiv, 66,0% în mediul urban față de 53,5% în mediu rural.

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 32,1%, la persoanele de 15-34 ani – 41,9% și la grupa de vârstă de 15-64 ani3 – 54,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale4 a fost de 58,2%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități5 a constituit 18,4%, inclusiv 19,6% la bărbați, 16,9% la femei, 25,0% în mediul urban și 15,0% în mediul rural.

Ocuparea

Forța de muncă: ocuparea și șomajul în anul 20241

01.04.2025   138  Imprimare

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)2”, în anul 2024:

  • forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023;
  • populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii de persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul 2023;
  • rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în scădere cu 0,6 p.p. față de nivelul anului 2023.

Forța de muncă

Ponderea femeilor în cadrul forței de muncă a fost de 51,0%, fiind ușor superioară celei a bărbaților, de 49,0%. De asemenea, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost de 50,3%, depășind puțin ponderea celor din mediul urban, de 49,7%.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 44,5% (în 2023 – 45,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 47,7%, în comparație cu femeile – 41,7%. Ratele respective pe medii au constituit 51,2% în mediul urban și 39,3% în mediul rural (Figura 1).

Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe sexe și medii, anii 2020-2024

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a constituit 59,1%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în 2023 – 58,4%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 60,9% pentru bărbați față de 57,5% pentru femei și, respectiv, 66,0% în mediul urban față de 53,5% în mediu rural.

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 32,1%, la persoanele de 15-34 ani – 41,9% și la grupa de vârstă de 15-64 ani3 – 54,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale4 a fost de 58,2%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități5 a constituit 18,4%, inclusiv 19,6% la bărbați, 16,9% la femei, 25,0% în mediul urban și 15,0% în mediul rural.

Ocuparea

Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 3,7% față de anul 2023 (886,9 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea femeilor nu o depășește cu mult pe cea a bărbaților (51,0% femei și, respectiv, 49,0% bărbați), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost puțin mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (50,4% mediul rural și, respectiv, 49,6% mediul urban).

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 ani.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste fată de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 42,7%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (43,1% în 2023). Rata de ocupare a bărbaților (45,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (40,0%) și în mediul urban (49,1%) mai mare față de mediul rural (37,8%).

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ania fost de 56,8%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (55,7% în 2023). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 58,6%, în comparație cu femeile – 55,1% și în mediul urban – 63,3% față de mediul rural – 51,5%.

Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a fost de 29,8%, la persoanele de 15-34 ani – 39,6% și la categoria 15-64 ani – 52,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale a fost de 55,7%.

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 17,5%. În distribuția pe sexe acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 18,5%, în comparație cu femeile – 16,2%. Ratele respective pe medii au înregistrat 23,2% în mediul urban și 14,6% în mediul rural.

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 18,1% au activat în sectorul agricol (în 2023 – 20,9%) și 81,9%, în activitățile neagricole (în 2023 – 79,1%). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,4% (în 2023 – 14,4%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,3% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2023 – 12,2%), iar în construcții 7,5% (în 2023 – 7,1%). În sectorul de servicii au activat 61,0% din totalul persoanelor ocupate (în 2023 – 57,6%).

În aspect teritorial, 32,5% din populația ocupată au format-o locuitorii municipiului Chișinău. La o diferență relativ mică, de 28,8% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 23,8% și, respectiv, regiunea Sud cu 14,8%.

Repartizarea ocupării după forme de proprietate a fost practic la nivelul anului 2023: sectorului public i-au revenit 31,0% și sectorului privat sau altor forme de proprietate – 69,0%.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților – 81,1% din total ocupare (în 2023 – 79,5%), urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Marea majoritate a salariaților (88,7%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată7 în rândul salariaților a constituit 5,8%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2023). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (7,6%), decât pentru femei (4,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (56,3%), construcții (17,9%), comerț (6,4%) și industrie (5,0%).

În sectorul informal au lucrat 14,8% din totalul persoanelor ocupate în economie (în anul 2023 – 16,2%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal (indicator ODD 8.3.1 ) a constituit 20,6% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2023 – 23,0%). În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 64,4% (în anul 2023 – 66,6%), iar în sectorul neagricol – 10,9% (în anul 2023 – 11,4%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile neagricole este înregistrată în construcții (63,3% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 23,7%.

Din totalul salariaților, 6,0% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).

Numărul persoanelor subocupate8 a fost de 23,4 mii, ceea ce reprezenta 2,7% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în anul 2023 a constituit 3,3% sau 29,3 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).

Din totalul persoanelor ocupate, 11,9% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora, motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).

Noi reguli pentru cetățenii Republicii Moldova care vor să intre pe teritoriul Ucrainei sau să tranziteze această țară
Articolul anterior
Ungaria ar putea recunoaște permisele de conducere din Republica Moldova
Articolul următor
Close menu