Povestea unui bărbat din Tonga care a înotat 27 de ore, după ce a fost luat de tsunami

20/01/2022

News

Un bărbat din Tonga, în vârstă de 57 de ani, care a spus că a înotat 27 de ore după ce a fost luat de valuri în timpul tsunami-ului devastator de sâmbătă, este considerat „Aquaman din viața reală”, scrie digi24.ro cu referire la Reuters.

Erupția vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai de sâmbătă a dus la moartea a cel puțin trei persoane, a trimis valuri tsunami care au traversat arhipelagul, au provocat daune în sate, stațiuni și la multe clădiri și au întrerupt comunicațiile aproximativ 105.000 de persoane.

Lisala Folau, care locuia pe mica insulă izolată Atata, care are o populație de aproximativ 60 de persoane, a fost dus în larg, atunci când valurile au lovit țărmul sâmbătă, în jurul orei 19.00, a declarat el într-un interviu radio pentru agenția de presă din Tonga Broadcom Broadcasting. Folau a spus că își văruia casa când fratele lui l-a avertizat despre tsunami, iar în scurt timp valurile au ajuns în sufrageria lui.

Pentru a scăpa, bărbatul s-a urcat într-un copac, dar când a coborât, a fost luat pe sus de un alt val mare, a povestit el. Bărbatul în vârstă de 57 de ani a spus că nu poate merge bine din cauza unui handicap.

„Am plutit, purtat dintr-o parte în alta de valurile mari care continuau să vină”, a povestit el pentru postul de radio.

Folau a spus că a continuat să plutească și a reușit să înoate 7,5 kilometri până la insula principală Tongatapu, ajungând la țărm 27 de ore mai târziu, duminică, în jurul orei 22.00.

Reuters precizează că nu a reușit să îl contacteze pe Folau ca să poată verifica spusele lui. Povestea eroismului lui Folau a ajuns virală pe Facebook și alte rețele sociale unde oamenii din Tonga au relatat momentele prin care au trecut.

„Aquaman din viața reală”, este numir el într-o postare pe Facebook, referire la celebrul personaj de benzi desenate și filme. „Este o legendă”, este un alt mesaj.

Insula Atata, care se află la aproximativ 8 km nord-vest de capitala Tonga, Nuku’alofa, a fost distrusă aproape în întregime de tsunami-ul care a lovit insulele. În insule continuă operațiunile de evacuare a oamenilor cu ambarcațiuni ale marinei din Tonga.

Noi detalii despre accidentul de la Căușeni: un mort și zeci de răniți

Un autocar cu 50 de pasageri la bord s-a răsturnat după ce ar fi fost tamponat în plin de un Nissan Qashqai, scrie Studio-L Căușeni. Șoferul mașinii a decedat la fața locului. Accidentul a avut loc în seara zilei de vineri, 26 aprilie, între localitățile Grigorievca și Baccealia din raionul Căușeni.

Autocarul era plin cu colaboratori ai Muzeului Național de Istorie. 25 dintre ei (doi dintre care în stare gravă, o pacientă fiind transferată la Chișinău), printre care și o femeie însărcinată, au ajuns la spitalul raional Căușeni, iar alți 5 pacienți au fost internați în spitalul raional Anenii Noi.

Potrivit sursei citate, șoferul de 48 de ani din Nissan Qashqai ar fi ieșit pe contrasens fără a se asigura și a intrat în autocar. Poliția urmează să stabilească circumstanțele producerii accidentului.

Atac cu rachetă asupra unui spital din Harkov: în blocurile instituției se aflau peste 1000 de oameni

În noaptea de 26 spre 27 aprilie 2024, ocupanții ruși au tras cu o rachetă S-300 asupra teritoriului unde se află mai multe clădiri ale unui spital de psihiatrie din Hrakov. O pacientă de 53 de ani a fost rănită, potrivit presei din Ucraina.

Acest lucru a fost anunțat de președintele Administrației Regionale de Stat din Harkov, Oleg Sinegubov. „La momentul bombardării, în cel mai afectat bloc, erau 60 de pacienți și 5 lucrători medicali. Explozia a deteriorat clădirea de catering, alimentarea cu apă și liniile electrice”, a menționat Sinegubov. Acesta a precizat că o pacientă de 53 de ani a fost rănită și a primit îngrijiri medicale pe loc. Toți ceilalți pacienți au fost repartizați între blocurile spitalului.

Valul de explozie a afectat mai multe clădiri și linii electrice adiacente.

Republica Moldova implementează votul prin corespondență. Care va fi procedura

Proiectul de lege care prevede pilotarea votului prin corespondență a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice și ai autorităților publice implicate în procesul electoral. Propunerile parvenite au fost luate în considerație la îmbunătățirea documentului.

Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea țărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondență. Astfel, condițiile privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt lipsa secțiilor de votare în țara-gazdă sau distanța mare până la cea mai apropiată secție de votare constituită anterior; experiența implementării acestei metode alternative de vot; înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puțin 30 de cereri; siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale.

Printre țările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.