Premierul Lituaniei propune înlocuirea limbii ruse cu poloneza în școli

Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte, afirmă că predarea limbii ruse ca a doua limbă străină în școlile lituaniene poate fi înlocuită cu predarea limbii poloneze.

Premierul Lituaniei propune înlocuirea limbii ruse cu poloneza în școli

„Sunt cu adevărat în favoarea polonezei ca limbă străină în școli cât mai mult posibil”, a spus ea într-un interviu acordat miercuri postului de radio polonez Znad Wilii din Vilnius, transmite hotnews.ro.

Ea a spus de asemenea că școlilor nu ar trebui să le fie dificil să găsească profesori de limba poloneză, deoarece în Lituania există școli poloneze, dar că numărul elevilor acestora scade.

Simonyte a afirmat că profesorii din aceste unități de învățământ pot merge să lucreze în școlile lituaniene.

„Îmi doresc ca la școală, în sistemul de învățământ de care este responsabil statul, copiii să aibă o alegere mai bună decât rusa, singura a doua limbă străină pe care o putem oferi, pentru că pur și simplu nu avem profesori care să poată preda în alte limbi”, a subliniat Simonyte.

Ea a menționat și limba letonă ca o altă variantă de înlocuire a rusei.

Lituania, unul dintre susținătorii puternici ai Ucrainei

Numele lui Simonyte este vehiculat în cercurile diplomatice drept un candidat pentru înlocuirea lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, în cazul în care mandatul acestuia nu va fi prelungit din nou.

Țările baltice au fost printre cei mai puternici susținători ai Ucrainei de la declanșarea invaziei rusești, sursele diplomatice afirmând că acestea vor inclusiv trimiterea unor avioane militare Kievului, o propunere respinsă de Statele Unite și Germania.

Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a anunțat pe 11 ianuarie că țara sa va livra Ucrainei sisteme antiaeriene Zenit și muniție necesară pentru acestea, pe lângă ajutoarele militare anunțate anterior.

Letonia învecinată a anunțat în luna august a anului trecut că a pregătit un proiect de lege privind restricționarea folosirii limbii ruse, măsură ce a atras o reacție furioasă din partea Moscovei.

„Aceste inițiative absurde și discriminatorii, care afectează interesele a aproape jumătate din populația Letoniei și contravin numeroaselor recomandări ale structurilor internaționale, au devenit de mult timp o practică rușinoasă”, a deplâns Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, într-un comunicat.

Alexei Navalnîi, torturat și umilit de ruși în închisoare după ce documentarul despre el a câştigat Oscarul

Politicianul Alexei Navalny a fost trimis în izolare pentru a 12-a oară în opt luni, potrivit unei postări pe pagina sa de Twitter, transmite Mediafax.

Imaginea articolului Alexei Navalnîi a fost în izolare după ce documentarul despre el a câştigat Oscarul

El a scris că şederea într-o celulă „bună” s-a încheiat şi că acum se află într-o celulă „rea” pentru că s-a „purtat în mod necorespunzător”. Decizia a fost lată după ce documentarul Navalny a câştigat premiul Oscar.

„Aparent, autorităţile coloniei nu au putut suporta ca eu să primesc un Oscar, hotărând că două cărţi în celulă şi un Oscar reprezintă prea mult. Are sens”, a adăugat el, referindu-se la premiul Oscar câştigat de documentar care vorbeşte despre disidenţa, otrăvirea şi întemniţarea lui.

Navalny a fost arestat în ianuarie 2021 după ce s-a întors în Rusia din Germania, unde se recuperase după otrăvirea cu agent neurotoxic, lucru pe care el îl pune pe seama Kremlinului şi pe care autorităţile ruse îl neagă.

Apoi, în martie 2022, el a fost condamnat la nouă ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de fraudă şi de sfidarea instanţei. Navalny a respins toate acuzaţiile despre care a spus că sunt fabricate de subordonaţii lul Vladimir Putin.

Momente de groază pentru pasagerii cursei TelAviv-București. Aeronava a aterizat de urgență în Turcia

A fost alertă cu bombă la bordul unui avion Tarom, care venea de la TelAviv şi se îndrepta spre România. Pasagerii mărturisesc că a fost o experiență îngrozitoare, iar echipajul de zbor nu i-a ajutat deloc, transmite antena3.ro.

”A fost înfricoșător” | Mărturiile pasagerilor din avionul Tarom aterizat de urgenţă la Istanbul, după o ameninţare cu bombă

Ora 3:30, spaţiul aerian al Turciei. O aeronava Tarom ce venea dinspre TelAviv spre Bucureşti aterizează de urgenţă pe aeroportul din Instanbul, după ce personalul de urgenţă al avionului anunţă cei 88 de călători că este o problemă de securitate.

”Nu a fost bine. Cum mă simt? Groaznic. Nu ştiu cum să spun, dar a fost foarte înfricoşător. Prietena mea e de aceeaşi părere”, a mărturisit un tânăr.

”Am fost surprinşi, nimeni nu ne-a zis ce se întâmplă înainte. A fost foarte greu pentru noi, am petrecut 9 ore în Istanbul”, a declarat un alt pasager.Odată aterizată, nava a fost verificată de poliţişti, sub privirile confuze ale călătorilor, care încă nu ştiau de ce au aterizat de urgenţă.

”Pilotul şi echipajul de zbor nu ne-au ajutat, doar au început să ne streseze foarte tare, ne-am speriat, nu ştiam ce o să se întâmple”, spune ul alt pasager.

”Echipajul de zbor nu ne-a ajutat, nu ne-a oferit informaţii. Doar ţipau la mine de fiecare dată când întrebam ceva”, a mai mărturisit altă persoană.

Cei 88 de pasageri au fost cazaţi peste noapte la un hotel din Istanbul, iar astăzi, la ora 11:30, avionul a decolat spre destinaţie finală, Bucureşti.

În urma verificărilor, s-a constatat că a fost vorba despre o alarmă falsă.

Germania, pe urmele Franței: Sindicatele din transporturi se pregătesc de grevă și forțează anularea unor trenuri și a unor zboruri de pe principalele aeroporturi

Germania se pregătește, luni, de perturbări majore în transportul la nivel național, după ce sindicatele au anunțat o greva de o zi în sectorul transporturilor. Toate trenurile pe distanțe lungi vor fi anulate precum și majoritatea celor regionale, potrivit operatorul feroviar german Deutsche Bahn citat de DW.

AEROPORTURI ÎN GERMANIA - MeisterJob

Decizia a venit după ce sindicatele EVG și Verdi au anunțat o greva menită să paralizeze secțiuni mari ale sistemului de transport public. Angajații din multe sectoare cer majorări semnificative ale salariilor pentru a ține pasul cu inflația constant ridicată.

„Acest lucru va afecta toate operațiunile feroviare germane, deoarece angajații din Deutsche Bahn și alte companii feroviare au fost chemați la greva”, a spus operatorul într-un comunicat. „Traficul pe distanțe lungi al Deutsche Bahn este, prin urmare, complet întrerupt”.

„Potrivit declarațiilor sindicatului, primele efecte ale grevei angajaților sunt posibile încă de duminică seară. Și marți, numeroase trenuri vor fi anulate din cauza efectelor grevei”, a adăugat acesta.

Compania i-a îndemnat pe pasageri să amâne călătoriile planificate pentru luni, acolo unde este posibil.

După anunțurile sindicatului, Aeroportul Frankfurt, cel mai aglomerat din Germania, a anunțat că va anula luni toate zborurile regulate.

Aeroportul din Munchen, al doilea cel mai aglomerat al țării, a declarat că nu vor fi zboruri de pasageri duminică și luni.

Cele două sindicate, reprezentând mii de muncitori, au cerut o greva majoră în transporturi, că parte a eforturilor lor pentru a obține salarii mai bune.

Acțiunea, care va dura o zi, va afecta trenurile, avioanele, transportul maritim și traficul local.

Aceste greve sunt cele mai recente dintr-o serie de proteste ale sindicatelor din transporturi din ultimele luni, în condițiile în care germanii se lupta cu o rată a inflației de peste 8% după ce în urmă invaziei Rusiei în Ucraina a crescut prețurile alimentelor și energiei.

Frank Werneke, șeful Verdi, a declarat că greva va avea un „efect masiv” în toată țară. Aproape 380.000 de pasageri „nu vor putea călători” din cauza grevelor, a avertizat ADV, asociația germană a aeroporturilor.

Aproximativ 120.000 de angajați Verdi care lucrează în toate aeroporturile germane, cu excepția Berlinului, lucrători de tranzit în șapte din cele 16 state ale Germaniei și lucrători din traficul rutier și portuar, sunt așteptați să participe la greva.

Greva este programată să înceapă luni la miezul nopții și va afecta serviciile pe tot parcursul zilei.

Aproximativ 2,5 milioane de oameni care lucrează în sectorul public sunt reprezentați de Verdi în negocierile salariale, iar 230.000 de lucrători de la Deutsche Bahn și companiile de autobuze sunt reprezentați de EVG.

EVG cere o creștere a salariului cu 12%, sau cel puțin 650 EUR pe luna, în timp ce Verdi cere o creștere a salariului cu 10,5% sau 500 EUR pe luna.

„Reprezentăm muncitorii care fac această țară să funcționeze și care sunt plătiți mult prea prost pentru a face acest lucru”, a declarat Werneke.

sursa

Starea de urgență, prelungită în Republica Moldova cu încă 60 de zile
Articolul anterior
Chișinău: O rută de autobuz gratuită va circula spre Expoziția Fabricat în Moldova
Articolul următor