Uzbekistanul a declarat sâmbătă starea de urgență timp de o luna în republica autonomă Karakalpakstan, zguduită de o rară demonstrație antiguvernamentală care l-a determinat pe președintele Savkat Mirzoiev să renunțe la o propunere de amendament constituțional, transmite AFP, citată de Agerpres.
Există informații despre răniți și morți în Uzbekistan
În Uzbekistan a fost instituită stare de urgență din cauza protestelor. Aceasta va fi valabil în perioada 3 iulie – 2 august 2022 pe teritoriul Karakalpakstan, unde au loc proteste, conform Ateo Breaking.
Protestele continuă în Nukus, Uzbekistan. În plus, există informații despre răniți și morți în urma protestelor. Cu toate acestea, numărul lor exact nu este cunoscut, deoarece Karakalpakstan este în izolarea informațiilor – Internetul a fost oprit în Karakalpakstan și există probleme cu comunicațiile mobile. Există foarte puține informații de acolo.
Acum echipamente militare sunt trimise acolo.
A doua zi a protestelor de la Nukus amenință să devină și mai sângeroase. Videoclipuri postate pe rețelele de socializare care arată protestatari grav răniți.
Protestele au început după ce președintele Uzbekistanului propusese anterior organizarea unui referendum privind modificările constituției.
Într-un comunicat, serviciul de presă al președinției uzbece a explicat că starea de urgență are că scop „asigurarea securității cetățenilor” și „revenirea la statul de drept” în acest teritoriu sărac din nord-vestul țării.
Starea de urgență a intrat în vigoare duminică la miezul nopții, ora locală, și va dura până pe 2 august.
Cu câteva ore mai devreme, președintele Savkat Mirzoiev, care s-a deplasat la față locului, a anunțat că renunta la un proiect de amendament constituțional care ar fi redus autonomia Karakalpakstanului.
Mii de persoane au manifestat vineri împotriva acestui proiect pe străzile orașului Nukus, capitală acestei regiuni deșertice. Acest protest a reprezentat cea mai mare provocare de până acum pentru regimul președintelui Mirzoiev, în funcție din 2016.
Video:
Reforma prevedea în special că această republica de două milioane de persoane, una dintre cele mai sărace regiuni ale țării, să își piardă oficial statutul „suveran” și dreptul de a organiza un referendum privind autodeterminarea.
Demonstrațiile spontane sunt atât foarte rare, cât și ilegale în Uzbekistan, o țară autoritară, cea mai populată dintre fostele republici sovietice din Asia Centrală, cu aproximativ 35 de milioane de locuitori.
Sâmbătă, autoritățile uzbece au anunțat că au făcut o serie de arestări după această demonstrație antiguvernamentală.
Tot sâmbătă, serviciul de presă al președinției a anunțat că Savkat Mirzoiev s-a întâlnit cu parlamentari din Karakalpakstan, iar articolele din Constituție referitoare la republica vor rămâne neschimbate „pe baza… opiniilor exprimate de locuitorii Karakalpakstanului”.
Sosit la putere în 2016 după moartea predecesorului sau, Islam Karimov, Mirzioiev a realizat reforme economice și sociale majore. Reales anul trecut, el este acum acuzat că imprimă o nouă direcție autoritară țării.
Propunerea de revizuire a Constituției prevede, de asemenea, creșterea mandatului prezidențial de la cinci la șapte ani.
Deschiderea economică a fost împiedicată de o succesiune de crize, de la pandemia de COVID-19 până la invadarea Ucrainei de către Rusia, un partener cheie al Uzbekistanului.
Karakalpakstanul este asociat cu Marea Aral, care a început să sece în anii 1960 și s-a uscat complet în anii 2010, una dintre cele mai grave dezastre ecologice provocate de om pe planetă.