Protestele violente din Iran s-au extins în 15 orașe, după moartea tinerei Masha Amini. Guvernul dă vina pe „intervențiile” occidentale

21/09/2022

News

Manifestaţiile s-au extins în Iran pentru a cincea noapte consecutivă împotriva morţii unei tinere arestate de poliţia moravurilor responsabilă cu aplicarea unui cod vestimentar strict pentru femei, a relatat miercuri agenţia oficială de presă IRNA, preluată de AFP și Agerpres.

Manifestanţii au ieşit pe străzi în 15 oraşe din Iran, blocând circulaţia, incendiind coşuri de gunoi şi maşini ale poliţiei, aruncând cu pietre asupra forţelor de securitate şi scandând sloganuri ostile puterii. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi a făcut arestări pentru a dispersa mulţimea, a precizat agenţia de presă iraniană, scrie hotnews.ro.

Bărbaţi şi femei, dintre care multe şi-au dat jos vălul, s-au adunat la Teheran şi în alte mari oraşe din ţară, în special la Mashhad (nord-est), Tabriz (nord-vest), Tasht (nord), Ispahan (centru) şi Kish (sud), a adăugat IRNA. Guvernatorul Kurdistanului, Ismail Zarei Koosha, a declarat marţi că trei persoane au fost ucise în timpul manifestaţiilor din provincie.

Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani şi originară din regiunea Kurdistan (nord-vest), a fost arestată la 13 septembrie la Teheran, când era în vizită cu familia, pentru că „purta haine necorespunzătoare”, de către poliţia moravurilor, o unitate însărcinată cu aplicarea unui cod vestimentar strict pentru femei în Republica Islamică a Iranului.

The scenes in Iran are astonishing. How far will these protests go?
pic.twitter.com/AJeHB0yyYB
— Frida Ghitis (@FridaGhitis) September 20, 2022

In #Iran, mass protests have escalated into a hot phase:

The rallies began after the murder of 22-year-old girl Mahsa Amini. She was beaten to death with sticks by the so-called "morality police" for allegedly breaking hijab rules. pic.twitter.com/jKxI859K1F
— NEXTA (@nexta_tv) September 20, 2022

Iranul denunță „intervențiile” occidentale în problemele sale

În Iran, acoperirea părului este obligatorie în public. Poliţia moravurilor le interzice de asemenea femeilor să poarte paltoane scurte, deasupra genunchiului, pantaloni strâmţi şi blugi găuriţi, precum şi ţinute viu colorate, printre altele.

Masha Amini a intrat în comă după arestarea sa şi a decedat la 16 septembrie la spital, conform televiziunii de stat şi familiei. Moartea sa a declanşat proteste violente, precum şi declaraţii de condamnare la nivel internaţional.

În urma unor condamnări ale ONU, SUA, Franţei şi altor ţări în privinţa cazului Amini şi a gestionării protestelor de către forţele iraniene, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Nasser Kanani, a spus că acestea sunt „poziţii intervenţioniste străine”.

„Este regretabil că unele ţări încearcă să profite de un incident care face obiectul unei anchete pentru a-şi urma obiectivele şi dorinţele politice împotriva guvernului şi poporului iranian”, a declarat el.

Trump a ordonat declasificarea dosarului privind posibilele legături dintre campania sa și Rusia

Președintele american Donald Trump a ordonat Biroului Federal de Investigații (FBI) să declasifice materialele legate de un caz privind posibile legături între campania sa prezidențială din 2016 și Rusia, scrie digi24.ro.

Potrivit directivei publicate pe site-ul Casei Albe, cazul în cauză, intitulat Crossfire Hurricane, a fost deschis în 2016. Ancheta a urmărit să stabilească dacă membrii echipei de campanie a lui Trump au avut legături cu Rusia în timpul alegerilor prezidențiale.

Materialele de anchetă nu mai sunt acum clasificate, cu excepția celor redactate de FBI sau protejate în temeiul unor hotărâri judecătorești sau al legislației aplicabile.

De asemenea, ordinul nu se aplică datelor cu caracter personal sau materialelor protejate prin lege.

„Sub rezerva excepțiilor identificate mai sus, procurorul general va pune imediat la dispoziția publicului materialele declasificate descrise în acest memorandum”, se arată în directivă.

Sub supravegherea secretă a FBI FBI a început supravegherea secretă a echipei de campanie a lui Trump în 2016, suspectând legături cu Rusia.

În 2018, Trump – pe atunci președinte – a cerut Departamentului de Justiție să investigheze dacă acțiunile FBI au fost motivate politic și a cerut, de asemenea, publicarea documentelor legate de supravegherea campaniei sale de către FBI

Mii de moldoveni din străinătate primesc pensii în baza acordurilor internaționale

Aproximativ 3.300 de cetățeni moldoveni care locuiesc în afara țării beneficiază de pensii conform acordurilor internaționale de securitate socială semnate de Republica Moldova cu alte state, scrie Rupor.md cu referire la datele furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS).

Conform statisticilor oficiale de la 1 ianuarie 2025, cei mai mulți beneficiari ai acestor pensii sunt în Germania (1.054 persoane), România (551), Bulgaria (168), Belarus (127), Cehia (134) și Lituania (90).

Pensia poate fi acordată pentru diferite categorii, inclusiv pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate, pensia pentru accidente de muncă sau boli profesionale, dar și pensia de urmaș. Fiecare acord internațional stabilește condițiile specifice pentru acordarea acestor drepturi.

Cetățenii moldoveni care au lucrat legal într-o țară cu care Republica Moldova a semnat un acord de securitate socială pot beneficia de pensie conform legislației statului respectiv. Plata se face lunar sau trimestrial, în funcție de prevederile acordului dintre cele două țări.

Un principiu esențial al acestor acorduri este proporționalitatea, ceea ce înseamnă că fiecare stat calculează și plătește pensia în funcție de perioada de contribuție acumulată pe teritoriul său. De asemenea, dacă un cetățean nu a realizat stagiul minim de cotizare necesar în Republica Moldova (15 ani), acesta poate fi completat prin cumularea perioadelor de muncă din celelalte state semnatare.

În prezent, Republica Moldova are în vigoare acorduri de securitate socială cu 18 țări, printre care România, Germania, Italia, Spania, Franța și Belgia. În plus, pe 10 martie a fost semnat un nou acord cu Franța, iar negocierile sunt în desfășurare cu Canada, Elveția, Ucraina și Slovacia.

Pentru luna mai este planificat primul tur de negocieri pentru un acord cu Albania, iar în perioada următoare ar putea începe discuțiile și cu Slovenia și Croația. Aceste acorduri reprezintă un pas important în garantarea drepturilor sociale pentru moldovenii care lucrează în străinătate.

Autoritățile subliniază că astfel de acorduri ajută la protejarea drepturilor muncitorilor migranți, oferindu-le acces la pensii și alte prestații sociale indiferent de țara în care și-au desfășurat activitatea.

Pentru cetățenii moldoveni din diaspora, aceste înțelegeri internaționale asigură continuitatea drepturilor lor sociale și facilitează o tranziție mai ușoară spre pensionare, indiferent de locul în care aleg să trăiască.

Marin Robu, nominalizat la titlul de cel mai bun halterofil din Europa

Halterofilul moldovean Marin Robu, care a ocupat locul 4 la Jocurile Olimpice de la Paris, a fost inclus în lista celor 10 sportivi nominalizați pentru titlul de cel mai bun halterofil din Europa în 2024, potrivit versiunii EWF.

După cum informează Media Sport, cîștigătorul acestei nominalizări va fi stabilit de Comisia AIPS Europe și va fi anunțat la ceremonia de deschidere a Campionatului European de haltere pentru seniori, care va avea loc în perioada 13-21 aprilie la Chișinău.

La Jocurile Olimpice de la Paris din vara anului 2024, Marin Robu a ocupat locul patru la categoria pînă la 89 de kilograme. Antonio Pizzolato l-a devansat pe sportivul moldovean cu un kilogram în clasamentul final, însă reprezentantul Italiei ar fi încălcat regulile competiției. Acest lucru urmează să fie demonstrat în Tribunalul de Arbitraj Sportiv din Elveția. Dacă Marin Robu va cîștiga procesul, el va primi medalia de bronz.