Putin îi minte pe ruși că în Occident e ”criză alimentară” și ”se mănâncă napi în loc de roșii”

16/03/2023

News

Dictatorul rus, Vladimir Putin, a afirmat, joi, la un congres din Rusia al industriașilor și întreprinzătorilor, că „țările occidentale se confruntă cu o penurie de alimente și că sunt forțate să renunțe la unele alimente” din cauza sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, scrie digi24.ro.

Evenimentul la care a participat dictatorul de la Moscova, Congresul Uniunii Industriașilor din Întreprinzătorilor din Rusia, este cea mai mare societate de afaceri din țară și în consiliul său de administrație sunt faimoși miliardari ruși.

„S-a ajuns până acolo încât lideri din ţările occidentale le recomandă cetăţenilor lor să consume napi în loc de salată şi roşii. Napul este un produs bun, dar până şi pentru napi vor trebui să vină tot la noi. Nivelul recoltei noastre este mult mai mare decât cel al vecinilor noştri din Europa”, a spus Putin, mințind despre o așa-zisă „criză alimentară” în Occident.

Putin a vorbit și despre impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. „La acea vreme, analiştii străini au prezis o depresie şi un declin al sectorului de consum, au promis rafturi goale, o penurie masivă de bunuri, un eşec al sectorului serviciilor, dar viaţa a decis altfel”, a spus el.

În acest context, Vladimir Putin a afirmat că ţărilor occidentale „le va fi greu să se lipsească de îngrăşămintele ruseşti pentru a-şi creşte producţia”, declarând că în privinţa sancţiunilor occidentale situaţia seamănă, în general, cu proverbul „cine sapă groapa altuia cade chiar el în ea”.

Dictatorul rus a încercat să-i asigure pe cei mai importanţi reprezentanţi ai comunităţii locale de afaceri că investiţiile lor actuale în economie „se vor compensa triplu” în viitor, în ciuda sancţiunilor occidentale care au schilodat economia statului agresor. Potrivit lui Putin, în ciuda sancţiunilor occidentale, în ţară există „oportunităţi mari în orice domeniu de activitate şi pentru toate afacerile”, cerându-le miliardarilor ruşi „să nu se axeze doar pe obţinerea de profit, ci şi pe binele public” – să construiască drumuri, spitale şi facilităţi sociale.

Înainte de vizita lui Putin la RSPP, 15 persoane au demisionat din consiliul de administraţie al Uniunii, printre care miliardarii Araz Agalarov (proprietarul grupului Crocus), Leonid Fedun (coproprietar al Lukoil) şi Alişer Usmanov (coproprietar al MegaFon şi Metalloinvest), conform The Moscow Times, citat de Agerpres.

Kremlinul ceruse, anterior, o contribuţie „voluntară” de 300 de miliarde de ruble la buget din partea marilor oameni de afaceri care fac parte din RSPP. Aceasta ar consta într-o taxă de 5% pe profiturile excedentare, a declarat, joi, ministrul de finanţe Anton Siluanov.

Chiar dacă autorităţile ruse au evitat o prăbuşire a economiei în general pe fondul sancţiunilor, situaţia nu este nici pe departe atât de optimistă precum doreşte să o prezinte Kremlinul. Economia Rusiei se va contracta cu 3% în 2023, anunţase la sfârşitul lunii februarie agenţia internaţională de rating Moody’s în prognoza sa pe termen mediu. Sancţiunile în vigoare vor reduce în continuare potenţialul de creştere al Rusiei, aflat deja la un nivel scăzut, de 1,6%, potrivit publicaţie Forbes.

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.