Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece pâna pe 10 septembrie 2025

Preşedintele rus Vladimir Putin face presiuni asupra ucrainenilor aflaţi în Rusia sau în cele patru regiuni ocupate în Ucraina să ceară cetăţenia rusă sau să plece în altă parte, potrivit serviciilor de informaţii britanice, citate sâmbătă de DPA, relateză Agerpres.

Putin a semnat un nou decret care îi obligă pe cetăţenii ucraineni care locuiesc în teritoriile respective să-şi „reglementeze statutul juridic” până la 10 septembrie sau să părăsească zona, a indicat Ministerul Apărării de la Londra în ultima sa actualizare a informaţiilor obţinute de serviciile sale secrete privind evoluţia situaţiei de pe frontul din Ucraina.

„Decretul lui Putin este aproape sigur destinat să forţeze plecarea de pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia a cetăţenilor ucraineni care refuză să accepte paşapoartele şi cetăţenia rusă”, se arată în raportul postat pe platforma X.

Kremlinul continuă să ducă o politică de „rusificare” forţată a teritoriilor ocupate ilegal în Ucraina, ca parte a „eforturilor de lungă durată de a extirpa cultura, identitatea şi statalitatea ucrainene”, a adăugat acesta.

Moscova consideră în mod ilegal că peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată în urmă cu peste un deceniu, precum şi regiunile parţial ocupate Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, anexate în 2022, fac parte din Rusia, se arată în nota ministerului britanic citat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat la 19 martie că Ucraina nu va recunoaşte teritoriile ucrainene ocupate drept ruseşti, afirmând că aceasta este o linie roşie a Kievului. El a spus că aceasta va fi una dintre problemele dificile ale negocierilor viitoare cu Moscova, potrivit Unian.

Reprezentantul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu şi relaţia cu Rusia, Steve Witkoff, s-a referit într-un interviu acordat vineri lui Tucker Carlson, fost prezentator la Fox News, şi la viitorul statut al teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.

„Cea mai mare problemă în acest conflict o constituie Crimeea şi patru regiuni – Doneţk, Lugansk şi altele două (Herson şi Zaporojie). Acolo sunt vorbitori de limbă rusă, au fost referendumuri în care majoritatea covârşitoare a oamenilor şi-a exprimat dorinţa de a fi sub conducerea Rusiei. Aceasta este problema cheie a conflictului”, a spus el.

Aşa-numitul referendum din Crimeea nu a fost recunoscut de Kiev şi de comunitatea internaţională, la fel cum nu au fost recunoscute nici pretinsele referendumuri din cele patru regiuni, organizate de Moscova în plin război, sub ameninţarea armelor.

Atenție, șoferi! Traficul rutier pe strada Alexandr Pușkin va fi suspendat parțial

Primăria Municipiului Chișinău informează că joi, 27 Martie 2025, între orele 11:00-14:00, va fi suspendat parțial traficul rutier pe str. Alexandr Pușkin, tronsonul cuprins între străzile București și 31 August 1989. Măsura a fost luată în legătură cu necesitatea inaugurării Monumentului Reginei Maria, în scuarul IPLT „Gheorghe Asachi”.

„Troleibuzele care traversează segmentul de drum menționat vor fi redirecționate pe banda a doua de circulație, pe toată durata desfășurării evenimentului”, notează autoritățile municipale. 

În context, conducătorii auto sunt îndemnați să se conformeze cerințelor agenților de circulație, să manifeste răbdare și disciplină în trafic, fără abateri de la Regulamentul circulației rutiere.

O jurnalistă rusă a fost aruncată în aer de o mină în timp ce filma un reportaj la granița cu Ucraina

O jurnalistă de la televiziunea de stat rusă Channel One a fost ucisă de o mină în timp ce transmitea dintr-o zonă de conflict aflată aproape de granița cu Ucraina, scrie publicația Kiev Independent.

O explozie mortală în Belgorod și un jurnalist ucis Anna Prokofyeva, reporter de război pentru Channel One, și-a pierdut viața în Belgorod, regiune aflată la granița cu Ucraina. În același incident, cameramanul ei, Dmitry Volkov, a fost rănit.

„Anna Prokofyeva a murit în timp ce își făcea datoria profesională”, a transmis televiziunea rusă de stat, scrie sursa citată.

Potrivit informațiilor oficiale, jurnalista ar fi declanșat mina în timpul unui reportaj dintr-o zonă unde au avut loc mai multe atacuri transfrontaliere. Channel One susține că mina a fost plasată de inamici, însă nu a furnizat dovezi pentru această afirmație.

Numărul jurnaliștilor ruși uciși crește

Incidentul vine la doar câteva zile după ce trei angajați ai presei ruse afiliate statului au fost uciși în regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Moscova i-a cerut președintelui american Donald Trump să-i ordone omologului ucrainean Volodimir Zelenski să nu mai atace Rusia. Afirmația a fost făcută de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Channel One este unul dintre cele mai importante canale de propagandă ale Kremlinului, promovând narativele oficiale și justificând invazia Rusiei în Ucraina. Postul de televiziune este cunoscut pentru distorsionarea faptelor, cenzurarea vocilor critice și promovarea unui discurs antioccidental.

Regiunea Belgorod, împreună cu Kursk, a fost ținta mai multor atacuri din partea forțelor ucrainene. Dronele și artileria ucraineană au lovit infrastructura militară rusă în aceste zone, în timp ce Rusia continuă să atace obiective energetice ucrainene, în ciuda promisiunilor lui Putin de a opri bombardamentele.

„Rusia a lovit de opt ori infrastructura energetică a Ucrainei de la așa-zisa pauză anunțată de Putin pe 18 martie”, a declarat un consilier al lui Volodimir Zelenski.

Arsenal întreg de arme și muniții, depistat în urma unor percheziții la braconierii din Taraclia

Polițiștii și procurorii din Taraclia au documentat, pe parcursul lunii martie, mai multe persoane bănuite de deținerea ilegală a armelor și munițiilor în zona de sud a țării, precum și alte obiecte folosite la acțiuni de braconaj, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În timpul perchezițiilor, la domiciliile a 12 persoane cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani, dar și în alte încăperi, polițiștii au depistat și ridicat peste 200 de cartușe de diferit calibru, 10 pistoale cu gaz și pneumatice, 23 de arme lungi pneumatice și cu țeavă de diferite modele, două grenade RGD- 5 și RGD- 33, o mină POMZ 2, dar și 672 de proiectile pentru armǎ pneumatică, toate deținute ilegal și fără acte permisive.

De asemenea au fost depistate zeci de încălcări la deținerea și păstrarea a 5 arme de vânătoare deținute legal, acestea fiind păstrate necorespunzător. 

Bunurile au fost transmise pentru efectuarea expertizei balistice și traseologice, pentru a stabili dacă acestea au fost folosite și în comiterea altor infracțiuni.

Polițiștii continuă cercetările sub toate aspectele legale, pentru a stabili circumstanțele în care armele au fost dobândite, scopul păstrării acestora, precum și dacă mai sunt și alte persoane implicate.

Conform legislației în vigoare persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 2 la 7 ani, cu privarea de dreptul de deținere, port și folosire a armei.

Tragedie la Grătiești: Un copil a fost găsit strangulat în podul casei
Articolul anterior
Rușii au amenințat o minoră ucraineană, că-i publică fotografii intime furate din telefonul ei, dacă nu comite un atac
Articolul următor
Close menu