Putin eșuează și e furios, iar ,,în două zile ar putea declara al Treilea Război Mondial”. Declarația aparține secretarului britanic al apărării

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a avertizat că Putin ar putea încerca să „mobilizeze” poporul rus printr-o ofensivă globală împotriva „naziştilor”, deoarece invazia sa în Ucraina a „eşuat”. Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea declara cel de-al treilea război mondial în doar două zile, potrivit secretarului britanic al apărării, transmite adevarul.ro.

Putin's angry speech rewriting Ukraine's history - BBC News

Ben Wallace a spus că despotul rus va încerca „probabil” să „mobilizeze poporul rus” pe fondul „operaţiunii militare speciale” eşuate.

Trupele ruse au trecut pentru prima dată graniţa cu Ucraina pe 24 februarie, susţinând că vor „denazifica” ţara.

Putin a ameninţat că va folosi arme nucleare împotriva puterilor occidentale dacă acestea îi ies în cale, ministrul rus de externe Serghei Lavrov spunând că ameninţarea unui război nuclear „este gravă”.

Acum, Wallace avertizează că Putin îşi poate intensifica retorica în zilele următoare, scrie dailystar.co.uk.

Liderul de la Kremlin, nervos

Kremlinul a insistat joi asupra faptului că livrările de arme grele Ucrainei de către ţările occidentale constituie o ameninţare pentru securitatea continentului european.

„În sine, tendinţa de a pompa arme, inclusiv grele, în Ucraina şi în alte ţări reprezintă o acţiune care ameninţă securitatea pe continent şi provoacă instabilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Peskov a răspuns astfel la o întrebare despre afirmaţiile ministrului britanic de externe Liz Truss, care a declarat miercuri că ţările care se opun invaziei Rusiei în Ucraina trebuie să îşi dubleze sprijinul, inclusiv prin furnizarea de arme grele, tancuri şi avioane.

Rusia a avertizat anterior că va considera armele furnizate Ucrainei de către Occident drept „ţinte legitime” pentru forţele sale armate.

În acest sens, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat săptămâna aceasta NATO că „luptă împotriva Rusiei printr-un interpus şi înarmează acest interpus”.

Moscova a criticat de asemenea livrările Pentagonului către Ucraina a unor elicoptere de fabricaţie rusească care erau destinate – conform unui contract ruso-american din 2011 – Afganistanului.

„Decizia SUA de a furniza Ucrainei elicopterele „afgane” încalcă grav dreptul internaţional şi contractele ruso-americane respective”, a denunţat într-un comunicat Serviciul federal rus de cooperare tehnico-militară (FSVTS).

Rusia, a cărei invazie în Ucraina a provocat moartea mai multor mii de oameni şi strămutarea altor câteva milioane, a catalogat în mod constant NATO şi Occidentul drept agresori care au forţat-o să-şi apere propria securitate.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri: „Dacă cineva are intenţia să intervină din exterior în evenimentele în curs de desfăşurare în Ucraina şi să creeze ameninţări strategice pentru Rusia care sunt inacceptabile pentru noi, ar trebui să ştie că loviturile noastre de răspuns vor fi fulgeratoare”.

Joe Biden: Putin e disperat

Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că ameninţările lui Vladimir Putin privind folosirea armelor nucleare sunt „iresponsabile” şi arată „sentimentul de disperare” al Rusiei faţă de turnura luată de ofensiva sa din Ucraina, a declarat, joi, preşedintele SUA, Joe Biden.

„Nimeni nu ar trebui să facă goale comentarii despre utilizarea armelor nucleare sau despre posibilitatea de a le folosi, este iresponsabil. Arată sentimentul de disperare pe care îl simte Rusia în faţa eşecului său mizer de a-şi îndeplini obiectivele iniţiale”, a spus preşedintele american, citat de AFP.

Rusia ameninţă NATO cu lovituri de rachete după ce Ucraina a atacat, în noaptea de marţi spre miercuri, un depozit de armament din regiunea Belgorod, Rusia.

Mai multe explozii s-au auzit în alte două provincii ruseşti de lângă graniţa cu Ucraina.

Atacul din satul Staraia Nelidovka, unde se afla depozitul de armament, a avut loc la mai bine de trei săptămâni după ce elicopterele ucrainene au atacat un depozit de combustibil din aceeaşi regiune. 

Guvernatorul provinciei Kursk, Roman Starovoit, a postat pe reţeaua socială Telegram că mai multe explozii ar fi fost auzite în oraşul rus Kursk, cel mai probabil venite de la sistemele de apărare aeriene din zonă.

Agenţia de presă TASS a transmis că alte două explozii s-au auzit în Vonoreţ, un oraş aflat în apropiere de graniţa de est a Ucrainei cu Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe din Rusia, Maria Zaharova, a ameninţat că Rusia poate lovi statele NATO ce sprijină Ucraina cu armament. Printre statele ameninţate direct se numără Marea Britanie, care oferă armament greu Ucrainei.

„Înţelegem corect că pentru a pune capăt logisticii din spatele ajutorului militar trimis Ucrainei, Rusia poate lovi ţinte militare de pe teritoriul statelor NATO care aprovizionează regimul de la Kiev cu arme”, a punctat Zaharova, în timpul unei conferinţe de presă.

Ministerul de Apărare al Rusiei a transmis, de asemenea, că orice încurajare a Kievului de către Londra să atace Rusia va fi întâmpinată cu o reacţie pe măsură.

William Alberque, directorul programului de Strategie, Tehnologie şi Control al Armelor de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), e de părere că aceste reacţii ale oficialilor ruşi „arată impactul pe care îl are sprijinul militar oferit de Occident Ucrainei”.

„Rusia începe să înţeleagă că există riscul să nu-şi poată atinge obiectivele militare din zonă”, spune William Alberque pentru Europa Liberă.

Patriarhia Rusă, sare în apărarea lui Marchel, reflectând o poziționare partizană și ignorând contextul real al incidentului

Patriarhia Rusă a reacționat vehement la reținerea episcopului Marchel pe Aeroportul Chișinău, acuzând autoritățile moldovenești de „acțiuni necreștinești” și de încălcarea libertății religioase. Declarația, emisă fără o analiză completă a faptelor, reflectă o poziționare partizană și ignoră contextul real al incidentului, transmite realitatea.md.

Episcopul Marchel, care nu făcea parte din delegația oficială a Mitropoliei Moldovei, a ratat zborul spre Israel din cauza întârzierii proprii, potrivit Poliției de Frontieră. Cu toate acestea, Patriarhia Rusă a preferat să adopte rapid o poziție acuzatoare, fără a verifica informațiile din surse oficiale din Republica Moldova.

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș, a confirmat că Marchel nu a fost desemnat să aducă Focul Haric, întrucât misiunea fusese deja încredințată altor membri ai clerului. De asemenea, nu există nicio dovadă că autoritățile moldovenești ar fi intervenit pentru a-i bloca deplasarea.

Reacția Patriarhiei Ruse este aliniată cu narativul promovat de canale de Telegram și media afiliate lui Ilan Șor, care au amplificat artificial incidentul. Astfel, se conturează o tentativă clară de instrumentalizare politică a unui eveniment religios important, într-un context sensibil — Săptămâna Patimilor.

Analizele presei sugerează că Marchel a fost folosit într-o campanie de dezinformare, cu scopul de a crea confuzie în rândul credincioșilor și de a submina încrederea în structura canonică a Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Este îngrijorător faptul că o instituție religioasă de talia Patriarhiei Ruse alege să participe la astfel de jocuri de influență, mai ales în lipsa unor dovezi concludente. Reacția sa riscă să adâncească tensiunile religioase și să compromită neutralitatea spirituală.

Mitropolia Moldovei a reiterat că Focul Haric va ajunge în țară printr-o delegație oficială, organizată din timp și cu binecuvântare canonică. Între timp, Marchel nu a oferit o explicație clară despre motivele întârzierii sale sau despre încercarea de a zbura în nume propriu.

Incidentul scoate la iveală cât de ușor poate fi deturnată o temă religioasă în scopuri politice, iar reacțiile nejustificate, precum cea a Patriarhiei Ruse, nu fac decât să alimenteze această manipulare.

Donald Trump, ieșire furioasă la adresa Zelenski, care nu acceptă anexarea peninsulei Crimeea: „A fost cedată Rusiei fără să se tragă un foc de armă”

Președintele american Donald Trump l-a mustrat miercuri pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski după ce acesta a anunțat că Ucraina nu va recunoaște ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia, pe care a catalogat-o drept „o declarație incendiară” care va îngreuna încheierea unui acord de pace cu Moscova, scriu Reuters și The Kyiv Independent, preluat de hotnews.ro

„Această declarație este foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”, a scris Trump, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social.

Liderul de la Casa Albă a mai afirmat că peninsula Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă „și nici măcar nu este un punct de discuție”.

Zelenski a reiterat marți că Ucraina nu va recunoaște ocuparea peninsulei de către Rusia. „Nu este nimic de discutat aici. Acest lucru este împotriva constituției noastre”, a insistat președintele ucrainean.

„Nimeni nu-i cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc, dar, dacă vrea Crimeea, de ce nu au luptat pentru ea acum unsprezece ani, când a fost predată Rusiei fără să se tragă un foc de armă?”, a mai scris Trump miercuri, în postarea lui de pe Truth Social.

Trump l-a certat pe liderul ucrainean și a precizat că el încearcă să oprească crimele din țara acestuia și că negociatorii sunt „foarte aproape de o înțelegere” care să pună capăt războiului.

„Declarațiile incendiare precum cele ale lui Zelenski sunt cele care fac atât de dificilă soluționarea acestui război. El nu are cu ce să se laude!”, a mai susținut Trump, reluând tonul aspru pe care l-a folosit în confruntarea publică din Biroul Oval cu Zelenski, în luna martie.

Postarea integrală a lui Trump:

„Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se laudă pe prima pagină a Wall Street Journal că: «Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea Crimeei. Nu este nimic de discutat aici». Această declarație este foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia, deoarece Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă, sub auspiciile președintelui Barack Hussein Obama, și nici măcar nu este un punct de discuție.

Nimeni nu îi cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc, dar, dacă vrea Crimeea, de ce nu au luptat pentru ea acum unsprezece ani, când a fost cedată Rusiei fără să se tragă un foc de armă?

De asemenea, zona găzduiește, de mulți ani, înainte de a fi «predată de către Obama», importante baze de submarine rusești.

Declarațiile incendiare precum cele ale lui Zelenski fac atât de dificilă soluționarea acestui război. El nu are cu ce să se laude!

Situația Ucrainei este gravă – poate avea pace sau poate lupta încă trei ani înainte de a pierde întreaga țară. Nu am nimic de a face cu Rusia, dar am mult de a face cu dorința de a salva, în medie, cinci mii de soldați ruși și ucraineni pe săptămână, care mor fără niciun motiv.

Declarația făcută astăzi de Zelenski nu va face altceva decât să prelungească «câmpul de luptă ucigaș», iar nimeni nu dorește acest lucru!

Suntem foarte aproape de un acord, dar omul care «nu are cărți de jucat» ar trebui acum, în sfârșit, SĂ ACCEPTE (sublinierea lui Trump, n.r.). Aștept cu nerăbdare să pot ajuta Ucraina și Rusia să iasă din această mizerie completă și totală, care nu ar fi început niciodată dacă aș fi fost președinte!”

Reacția lui Trump pare să vină și în contextul informațiilor potrivit cărora un plan de pace propus de SUA include recunoașterea oficială de către Washington a anexării ilegale a peninsilei Crimeea de către Moscova.

Miercuri, 23 aprilie, vicepreședintele american J.D. Vance a avertizat că Washingtonul poate renunța la eforturile de a intermedia un armistițiu în Ucraina dacă Moscova și Kievul nu sunt de acord cu termenii aflați în prezent în discuție. „Am făcut o propunere foarte explicită atât rușilor, cât și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună «da» sau ca Statele Unite să se retragă din acest proces”, a declarat Vance reporterilor în timpul unei vizite de patru zile în India.

Afirmațiile lui JD Vance, similare cu unele emise anterior de președintele Donald Trump, au venit în ziua în care diplomați de top din SUA și Europa nu s-au prezentat la o nouă rundă de discuții de pace în Ucraina la Londra.

„Cred că a sosit momentul să facem, dacă nu pasul final, unul dintre pașii finali – și anume, la un nivel general, părțile să spună că vom opri crimele, că vom îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat de cel în care se află astăzi”, a declarat Vance.

Acesta a recunoscut că planul ar necesita atât Rusiei, cât și Ucrainei „să renunțe la o parte din teritoriul pe care îl dețin în prezent”.

Anterior, publicația americană Axios a relatat că secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, s-au retras de la discuțiile de miercuri de la Londra, după ce Ucraina a semnalat că dorește să se concentreze pe o propunere de încetare a focului de 30 de zile, mai degrabă decât pe un cadru mai larg al SUA.

Acest cadru, potrivit Axios, include recunoașterea de către SUA a anexării Crimeei de către Rusia, recunoașterea de facto a controlului Moscovei asupra altor patru regiuni ucrainene parțial ocupate, reducerea sancțiunilor și promisiunea unei viitoare cooperări economice.

Kievul a insistat că nu va recunoaște Crimeea ca teritoriu rus

Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra trebuiau să se desfășoare întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului ucrainean, parteneri europeni ai Ucrainei și Statele Unite, că Ucraina nu va recunoaște Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, au relatat agențiile EFE și Agerpres.

„Nu vom recunoaște niciodată ocupația asupra Crimeei”, a spus Sviridenko pe contul său de X, referindu-se la una dintre condițiile pe care SUA ar intenționa să le impună Ucrainei pentru a pune capăt războiului.

Sviridenko a mai spus că Ucraina va cere garanții de securitate dacă nu i se oferă posibilitatea de a adera la NATO, lucru ce a fost deja exclus de SUA.

Ea a repetat că „primul pas necesar” spre pace este „o încetare a focului pe uscat, în aer și pe mare”.

„Nu va exista niciun acord care să ofere Rusiei bazele mai puternice de care are nevoie pentru a se regrupa şi a reveni cu mai multă violenţă”, a adăugat vicrepremierul ucrainean.

„Poporul nostru nu va accepta un conflict îngheţat deghizat în pace”, a insistat ea.

Administrația Trump este dispusă să reducă taxele vamale pentru China

Administrația Trump ia în calcul reducerea taxelor vamale asupra bunurilor importate din China înaintea negocierilor cu Beijing, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată situației, precizând însă că o astfel de acțiune nu va fi decisă unilateral.

Afirmațiile sursei vin după informațiile publicate de Wall Street Journal legate de faptul că la Casa Albă se analizează reducerea taxelor pentru importurile din China.

Taxele pentru China ar putea coborî de la nivelul de 145% undeva între 50% și 65%, a scris Wall Street Journal, citând un oficial de la Casa Albă.

„Vom avea un acord corect cu China”

„Vom avea un acord corect cu China”, a declarat președintele Donald Trump presei, dar nu s-a referit direct la informațiile publicate de WSJ. Spusele sale vin în continuare unor comentarii optimiste făcute marți privind un eventual acord cu China pe taxe mai mici.

„Pure speculații” dacă nu este confirmat de Trump

În schimb, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Casei Albe, Kush Desai a afirmat că orice informații legate de tarife sunt „pure speculații”, dacă nu vin direct de la președintele Trump.

Nivelul taxelor menționat de WSJ va fi totuși suficient de mare pentru a descuraja o parte considerabilă a schimburilor comerciale între cele mai mari economii ale limii.

30% dintre transporturile programate din China către SUA au fost anulate

Transportatorul maritim german Hapag-Lloyd a anunțat miercuri că 30% dintre transporturile programate din China către SUA au fost anulate.

China a ripostat cu tarife de 125% asupra importurilor din SUA, alături de alte măsuri de represalii. Secretarul Trezoreriei Scott Bessent a afirmat că ambele țări consideră nivelul taxării ca nesustenabil, însă a spus că nu știe când ar putea începe negocierile.

Discuțiile separate între cele două țări privind combaterea traficului de fentanil nu au dus la rezultate până acum, potrivit unor surse Reuters.

Lady Gaga, atacată de Ksenia Borodina
Articolul anterior
,,Viva, Regele! Te iubesc”. Filip Kirkorov împlinește astăzi 55 de ani
Articolul următor
Close menu