Reacția Chișinăului după ultimele declarații ale liderului separatist de la Tiraspol

27/06/2022

News

Biroul politici de reintegrare a venit cu o reacție ca urmare a declarațiilor liderului nerecunoscut al regiunii transnistrene, precum că Occidentul vrea să aprovizioneze Moldova cu arme pentru a provoca un „război” între cele două maluri ale Nistrului. Reprezentanții Chișinăului spun că afirmațiile lui Vadim Krasnoselski sunt „neîntemeiate” și nu au un „caracter probator”, scrie newsmaker.md.

Pentru NM, Biroul politici pentru reintegrare a comentat declarațiile recente ale liderului de la Tiraspol.

„Enunțăm caracterul neîntemeiat și lipsa caracterului probator al acestora. Plus, autoritățile de la Chișinău în repetate rânduri au precizat că procesul de reglementare transnistreană se va promova exclusiv pe cale pașnică și prin intermediul negocierilor, cu atingerea unei soluții atotcuprinzătoare și durabile care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în limitele hotarelor internațional recunoscute ale țării”, a spus reprezentanții Biroului pentru NM.

Amintim că Vadim Krasnoselski a declarat că Occidentul „beneficiază de atragerea Moldovei într-un război cu Transnistria”. Declarațiile au fost făcute de Krasnoselski pentru canalul federal rus TVC.

„Ei văd că Moldova, ca să spunem mai blând, nu este pregătită pentru asta. Pregătire slabă, forțe armate slabe. Și atunci a început procesul de militarizare. Și prin Transnistria îi poți trage pe alții în teatrul de ostilități, inclusiv țările NATO. Acest lucru este inacceptabil”, a spus Krasnoselski.

Declarațiile lui Krasnoselski vin în contextul în care pe 21 mai, ministrul de Externe al Marii Britanii Liy Truss a declarat că au avut loc discuții cu aliații despre cum să ajute națiunile mai mici să se apere. Ea a spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin și-a păstrat „ambițiile de a crea o Rusie mai mare”. În acest context, Liz Truss a declarat că discuțiile despre îmbunătățirea apărării ucrainene pentru a descuraja agresiunile viitoare vor acoperi și „alte state vulnerabile, cum ar fi Moldova”.

Tot pe 21 mai, în timpul unei vizite oficiale la Chișinău, președintele Comitetului pentru Afaceri Externe, Gregory Meeks, a declarat că SUA sunt gata să livreze Republicii Moldova arme, dacă li se va cere, dar că „această decizie trebuie luată împreună”.

La rândul său, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că Republica Moldova ar putea accepta livrarea de armament NATO. El a precizat că Ministerul Apărării urmează să facă o evaluare a necesităților pentru armată, poliția de frontieră, etc. Întrebat dacă livrarea de arme NATO în Republica Moldova nu contravine statutului de neutralitate, Igor Grosu a răspuns: „Atâta timp cât facem acest lucru într-un cadru civilizat, transparent, democratic, nu văd nicio problemă”.

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.